SOCIAL

Fermierii din raionul Dubăsari, duble victime: ale transnistrenilor şi ale pandemiei

post-img

Regimul secesionist de la Tiraspol a blocat accesul proprietarilor terenurilor situate la est de şoseaua Râbniţa–Tiraspol sub pretextul pandemiei de Covid 19.

În plină perioadă a lucrărilor agricole de primăvară, regimul separatist de la Tiraspol a blocat din nou accesul proprietarilor terenurilor situate după drumul Râbniţa–Tiraspol. Autorităţile secesioniste şi-au calificat acţiunile drept măsuri împotriva prevenirii pandemiei de Coronavirus, doar că aceste acţiuni sunt orientate numai împotriva locuitorilor satelor aflate sub jurisdicţia Chişinăului. În localităţile controlate de Tiraspol, lucrările agricole se desfăşoară în regim obişnuit, scrie anticoruptie.md.

Directorul SRL Agro-Tiras, Ştefan Driga, din Cocieri, Dubăsari, lucrează peste 200 de hectare de pământ situat după şoseaua Râbniţa–Tiraspol. „Din cauza carantinei, au pus posturi [militare] chiar în jurul satului [Cocieri]. Dacă înainte posturile erau instalate la drumul Râbniţa–Tiraspol, acum sunt instalate chiar în jurul satului”, ne-a declarat fermierul.

Blocurile de beton au fost instalate în interiorul terenurilor localităţii, fapt ce aduce prejudicii enorme proprietarilor din cauza că nu îşi pot lucra pământul, potrivit unei angajate a primăriei din localitate. 

COMUNA COCIERI ESTE ÎNCERCUITĂ DE POSTURI MILITARE

Un alt fermier, Valeriu Băcioi, din Doroţcaia, arendează peste 1.500 de hectare în zona cu pricina. El ne-a declarat că a anunţat imediat Biroul politici de reintegrare al Republicii Moldova despre acest blocaj. 

„Pe moment, este blocată orice mişcare. Nici cei care au paşapoarte transnistrene nu au voie să treacă de aceste posturi”.  

Nina Diordiev, secretara Consiliului local Doroţcaia, a afirmat că „vreo patru agenţi economici” din localitate lucrează pământurile cu pricina. „Oamenii au început să lucreze aceste pământuri în toamna anului 2018 şi nu au avut de atunci probleme. Lucrările sunt stopate din cauza epidemiei de Coronavirus”, a ţinut să sublinieze angajata primăriei.

În acelaşi timp, fermierii ne-au informat că lucrările agricole în regiunile controlate de Tiraspol se desfăşoară în regim obişnuit. Acest fapt demonstrează că acţiunile regimului separatism nu reprezintă altceva decât măsuri de intimidare a locuitorilor aflaţi sub jurisdicţia R. Moldova.  

Potrivit inginerului cadastral al Primăriei satului Pârâta, şase agenţi economici din această localitate arendează pământ în zona respectivă. Femeia ne-a explicat că majoritatea locuitorilor deţin câte 35 de ari după această şosea şi „nu le este convenabil” să îl lucreze individual. Aceeaşi sursă ne-a anunţat că a expediat Direcţiei Agricultură şi Cadastru a Consiliului Raional Dubăsari o listă a persoanelor şi a unităţilor de tehnică agricolă, furnizată de agenţii economici, care vor putea trece să lucreze pământurile lor ocupate după instalarea posturilor de control.

Şeful Direcţiei Agricultură şi Cadastru al Consiliului Raional Dubăsari, cu sediul în satul Coşniţa, Sergiu Guvir, ne-a confirmat că a solicitat celor cinci primării să întocmească, în comun cu agenţii economici, o listă a persoanelor şi a unităţilor de tehnică agricolă care urmează să aibă acces în zonă pentru a efectua lucrările de primăvară.

BIROUL POLITICI DE REINTEGRARE „DEPUNE TOATE EFORTURILE”  

Localităţile Molovata Nouă, Doroţcaia, Cocieri, Pârâta şi Coşniţa din raionul Dubăsari au pământuri cu suprafaţa de 6.496 de hectare, potrivit lui Sergiu Guvir, după drumul Râbniţa–Dubăsari–Tiraspol. Aceste pământuri constituie proprietatea locuitorilor satelor menţionate mai sus şi sunt arendate în prezent de 40 de agenţi economici, a precizat Sergiu Guvir.

Solicitat să se pronunţe pe marginea măsurilor aplicate de regimul de la Tiraspol pentru „a combate” pandemie cu Coronavirus, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ion Perju, a subliniat că „nu există restricţii pentru desfăşurarea lucrărilor agricole de primăvară, cu condiţia respectării normelor sanitare.

Şefa Secţiei politici de reintegrare a Biroului politici de reintegrare, Aurelia Barbaroş, ne-a declarat că oficialii moldoveni „depun toate eforturile” pentru a debloca accesul fermierilor la terenurilor lor.

Problema terenurilor agricole aflate la est de şoseaua Tiraspol–Dubăsari–Râbniţa a apărut în 1998. Administraţia secesionistă de la Tiraspol a instalat atunci posturi pe drumul Tiraspol–Râbniţa. În 2004, regimul secesionist de la Tiraspol a interzis accesul celor peste 5.000 de proprietari a 8.600 hectare de pământ. 

CUM A APĂRUT PROBLEMA TERENURILOR

Pământul situat la est de şoseaua respectivă include atât loturile locuitorilor raionului Dubăsari, cât şi cele din domeniul public şi de stat. Este vorba de fâşii forestiere şi porţiuni de iazuri etc. 

Drept consecinţă, terenurile au rămas în paragină, iar societăţile agricole au suportat pierderi imense. Mai mult, unele întreprinderi au falimentat, cel mai mult au avut de suferit gospodăriile individuale mici. 

Doar în satul Doroţcaia au avut de suferit circa 1.400 de proprietari de terenuri. Problema acestei localităţi a fost cea mai gravă, deoarece circa 92% din terenurile sale agricole sunt amplasate la est de drumul Râbniţa–Tiraspol, controlat de administraţia separatistă de la Tiraspol. 

În 2006, criza terenurilor a fost soluţionată printr-un paliativ în urma presiunii organismelor internaţionale. Fermierii au semnat nişte contracte pentru trei ani cu administraţia raionului Dubăsari controlată de Tiraspol în baza cărora aveau drepturi să îşi lucreze pământurile.

Numai că în 2009, după ce au expirat contractele, fermierii nu au mai avut acces la terenurile lor până acum doi ani. 

SOLUŢIA IDENTIFICATĂ CONTRAVINE DREPTURILOR CONSTITUŢIONALE

Autorităţile moldoveneşti au acoperit o parte din pierderile provocate de această incertitudine. De exemplu, Guvernul R. Moldova a oferit fiecărui proprietar de teren agricol din această zonă câte 1.229 de lei pentru hectar.

În august 2018, în urma negocierilor dintre Guvernul R. Moldova şi regimul de la Tiraspol, s-a  ajuns la reactivarea mecanismului instituit în 2006. De data aceasta, administraţia raională Dubăsari, aflată sub controlul Tiraspolului, a oferit nişte certificate valabile pentru 20 de ani pentru 40 de agenţi economici ce vor lucra terenurile arendate de la localnici.

Doar că această soluţie contravine legislaţiei naţionale. Deşi autorităţile constituţionale de la Chişinău au recunoscut drepturile de proprietate ale locuitorilor raionului Dubăsari asupra terenurilor, ţăranii sunt forţaţi să accepte certificatele impuse de regimul secesionist de la Tiraspol.

Subliniem că regimul separatist de la Tiraspol consideră cele nouă localităţi ale raionului Dubăsari rămase sub jurisdicţia Chişinăului drept „teritorii aflate temporar sub ocupaţia R. Moldova”. Această declaraţie este propagată intens de posturile locale de TV sau radio, inclusiv în timp de criză. 

Ion Manole, directorul executiv al Asociaţiei Promo-LEX, organizaţie care acordă asistenţă juridică proprietarilor terenurilor din această zonă, a declarat că Tiraspolul reacţionează sistematic pentru a înrăutăţi situaţia locuitorilor din raionul Dubăsari. 

„Tiraspolul nu renunţă la aceste teritorii şi încearcă să aplice metoda biciului şi turtei. Pe de o parte, atrage locuitorii prin unele facilităţi, pe de altă parte, le creează condiţii prin care să îi intimideze.”        

Comentând situaţia aceloraşi terenuri, fostul membru al Comisiei Unificate de Control, colonelul SIS Ion Leahu, a menţionat că Tiraspolul consideră drept hotar segmentul de drum Camenca–Tiraspol. 

„Fermierii au căzut sub incidenţa măsurilor de combatere a epidemiei de Coronavirus. Eu cred că Tiraspolul va permite totuşi fermierilor să îşi lucreze pământul deoarece ne aflăm în perioada investiţiilor în aceste suprafeţe. Din experienţa celorlalţi ani, Tiraspolul ar putea să interzică recoltarea roadei ca să şi-o însuşească apropiaţii regimului separatist.” 

DECIZIILE CEDO ÎN CAZUL PROPRIETARILOR DE TERENURI DIN RAIONUL DUBĂSARI

În cazul acestui litigiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat în iulie 2018 prima hotărâre – cauza „Sandu şi alţii împotriva Moldovei şi Rusiei” –, prin care a dat câştig de cauză celor 1.646 de proprietari de terenuri agricole şi celor trei societăţi comerciale agricole.

 

CEDO a obligat Rusia să plătească pentru fiecare fermier câte 1.500 de euro, iar companiilor agricole câte 5.000 de euro în calitate de prejudicii morale. În acelaşi timp, CEDO a dispus ca Guvernul rus să achite prejudicii materiale celor trei companii agricole în valoare totală de 245.800 de euro. Mai mult, Rusia trebuie să plătească 20.000 de euro pentru cheltuieli de reprezentare. În total, autorităţile ruse au de plătit 2.749.800 de euro. În februarie 2020, CEDO a emis o hotărâre într-o altă cauză privind fermierii din raionul Dubăsari – „Oprea şi alţii împotriva Moldovei şi Rusiei”. 

Înalta Curte a recunoscut din nou Rusia responsabilă de încălcarea dreptului de proprietate sau folosinţă asupra cotelor de teren. CEDO a dispus încasarea a 63.000 de euro de către cei 42 de reclamanţi pentru prejudiciul cauzat şi alte 4.000 de euro pentru costuri şi cheltuieli de reprezentare, se menţionează într-un comunicat al Promo-LEX.

Ion Manole a precizat că Rusia nu a plătit niciun ban acestor oameni. De altfel, după cum nu a plătit nici în urma altor litigii ce se referă la încălcările din stânga Nistrului, cu excepţia cazului Pisari.

„Pentru noi, avocaţii şi apărătorii drepturilor omului, reprezentanţii victimelor abuzurilor şi încălcărilor drepturilor omului din regiunea transnistreană a R. Moldova, contează în primul rând să avem posibilitatea de a monitoriza fără obstacole situaţia din acest teritoriu, dar şi instrumente eficiente pentru a le apăra atunci când sunt constatate. Drepturile fundamentale ale omului nu pot fi negociate, acestea trebuie promovate, garantate şi apărate.”