Ghidul conţine un şir de reguli despre cum trebuie reţinută o persoană, astfel încât să nu îi fie încălcate drepturile elementare  - cum ar fi igiena sau hrana celui reţinut. În timpul reţinerii, poliţiştii nu au dreptul să atingă unele părţi ale corpului. Capul, spatele, pieptul, abdomenul reţinutului sunt locuri asupra cărora oamenii legii nu au dreptul să exercite forţă.

VICTOR MUNTEANU, şef Direcţia Justiţie, SOROS MOLDOVA:  "Când este vorba despre reţinerea persoanelor presupune anumit mechanism de intervenţie care lipsea, cum ar fi dreptul la tăcere, dreptul la sănătate, dreptul la traducător."

Oamenii legii susţin că până acum se conduceau după codul de procedură penală dar acesta nu era unul complet.

RUSLAN OJOG, şef adjunct Direcţia Urmărire Penală, IGP: "Aceste proceduri operaţionale şi ghidul vor contribui la instruirea ofeţierilor de urmărire panlă, acest ghid îl vor avea poliţiştii, iar în activitatea de serviciu poate să deschidă şi să consulte cum este indicat în el." 

În ultimii 14 ani, Republica Moldova a fost condamnată de CtEDO în 11 cazuri privind nerespectarea drepturilor persoanelor reţinute. Cazul care a şocat comunitatea este de al Andrei Brăduţă. În 2017, acesta  a fost reţinut pentru violenţă nepericuloasă faţă de poliţişti. Bărbatul avea probleme psihice şi a fost bătut cu cruzime de 4 colegi de celulă. Poliţiştii nu au intervenit. A doua zi, Andrei Braguţa a fost dus într-o celulă fără condiţii, şi după o săptămână a murit de pneumonie. Patru suspecţi în dosarul "Brăguţa" rămân în continuare în funcţie din cadrul Inspectoratului General. Dosarul este în instanţă, dar şase persoane acuzate de maltrare au fost achitate de judecători.