Executivul a aprobat în şedinţa de miercuri, 26 februarie, un şir de modificări la Codul Muncii al Republicii Moldova. Deşi proiectul de lege privind modificările a fost elaborat în cadrul unui grup de lucru tripartit, creat sub egida Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS), în componenţa căruia au fost incluşi reprezentanţi ai ministerului, sindicatelor şi patronatelor, documentul aprobat cuprinde o serie de prevederi asupra cărora partenerii sociali nu au reuşit să ajungă la un consens.
Una dintre modificările care nu au fost susţinute de sindicalişti vizează transferul temporar al salariatului, cu acordul scris al acestuia, la o altă muncă în cadrul aceleiaşi unităţi, cu păstrarea locului de muncă de bază. În opinia Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), acest fapt va favoriza abuzurile din partea angajatorilor, ducând la încălcarea drepturilor şi intereselor legale ale salariaţilor, care vor fi impuşi, sub diferite pretexte, să accepte transferul temporar.
Altă modificare ţine de asigurarea posibilităţii de aplicare a programului flexibil de muncă, care cuprinde reglementări neclare şi defectuoase, ce pot avea ca efect diferite interpretări şi neclarităţi în procesul de aplicare în practică.
Cât priveşte compensarea muncii suplimentare cu ore libere, CNSM a atenţionat că această modificare vine în contradicţie cu standardele internaţionale în domeniul muncii, cum ar fi recomandarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) nr.116 „Cu privire la reducerea duratei timpului de muncă”, care prevede că „munca orelor suplimentare se plăteşte cu o rată care depăşeşte rata de plată pentru munca prestată în orele normale de lucru”. Despre dreptul lucrătorilor la o rată majorată a salarizării pentru orele suplimentare de muncă statuează şi Carta Socială Europeană (revizuită).
Deşi CNSM a accentuat despre necesitatea expertizării proiectului de lege de către Biroul Internaţional al Muncii (BIM) în Avizul transmis MSMPS în decembrie 2019 şi chiar a solicitat de sine stătător, prezentând BIM documentele respective, până în prezent nu există un răspuns oficial din partea organizaţiei internaţionale. În ceea ce priveşte opinia, despre care se menţionează în notă informativă la proiectul de lege, precum că „soluţiile propuse în proiectul de lege sunt în spiritul practicii legislative europene”, aceasta este de natură pur tehnică şi nu poate fi calificată drept o expertiză oficială a Biroului International al Muncii.
