SOCIAL

Socialiştii vor să oblige, în instanţă, radiodifuzorii să-şi dezvăluie sursele

post-img

Instanţele de judecată ar putea să-i oblige pe jurnalişti să-şi dezvăluie sursa de informare „în cazul când acest lucru devine necesar pentru apărarea securităţii naţionale şi a ordinii publice”, potrivit unui proiect de lege de modificare şi completare a Codului serviciilor media audiovizuale, elaborat de trei deputaţi socialişti. Parlamentarii susţin că vor astfel să lupte cu ştirile false şi, totodată, să responsabilizeze presa. Experţi din domeniu consideră că iniţiativa „alarmantă” va afecta munca jurnaliştilor.

Documentul a fost elaborat de deputaţii PSRM Adrian Lebedinschi, Bogdat Ţîrdea şi Vasile Bolea, fiind înregistrat în Parlament pe 23 noiembrie, scrie Media-Azi.md

Adrian Lebedinschi, preşedintele comisiei parlamentare pentru mass-media, s-a referit la  iniţiativă în prima zi a Forumului Mass-Media din acest an, pe 24 noiembrie, în contextul necesităţii luptei cu ştirile false. „Anume din acest considerent, eu sunt pentru a proteja sursele de informaţie. Noi pregătim un proiect de lege de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale, unde să fie expres prevăzute care sunt sursele de informaţie şi care sunt criteriile de acces la sursele de informare, pentru că noi trebuie să purtăm răspundere pentru ceea ce spunem”, a declarat Adrian Lebedinschi. 

Potrivit propunerii, sunt considerate date de natură să identifice sursele de informaţie următoarele aspecte: datele personale, precum şi vocea sau imaginea unei surse; circumstanţele concrete ale obţinerii informaţiei de către jurnalist, partea nepublicată a informaţiei furnizate de sursa jurnalistului. Într-un alt alineat se mai menţionează că „confidenţialitatea surselor de informare obligă la asumarea răspunderii pentru corectitudinea informaţiilor furnizate”. Totodată, deputaţii propun ca dezvăluirea unei surse de informare să poată fi „dispusă de instanţa de judecată în cazul când acest lucru devine necesar pentru apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice”.

O PROPUNERE „ALARMANTĂ”

Tatiana Puiu, reprezentanta Freedom House în Moldova, admite că recunoaşterea legală a protecţiei surselor de informare este necesară într-o societate democratică. „Însă noua propunere nu este deloc lăudabilă, ba chiar alarmantă, deoarece jurnalistul sau mass-media vor fi obligate de instanţa de judecată să-şi dezvăluie sursa ori de câte ori acest lucru va fi necesar pentru apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice”, explică ea.

Jurista susţine că, în prezent, sunt suficiente garanţii de protecţie a confidenţialităţii sursei, stabilite în Legea cu privire la libertatea de exprimare. Mai mult, potrivit legii, persoana care a distribuit publicului o informaţie obţinută din surse confidenţiale nu poate fi obligată să dezvăluie identitatea acesteia în cadrul unui proces civil sau contravenţional. „Această protecţie se extinde nu doar asupra mass-media, ci şi asupra unei persoane care nu este jurnalist, dar care efectuează o activitate cu caracter jurnalistic de colectare, primire şi distribuire a informaţiei către public, precum şi persoane care colaborează cu acestea. Singura excepţie când o persoană poate fi obligată să divulge sursa de informare poate avea loc doar în cadrul unui proces penal”, mai menţionează Tatiana Puiu.

Potrivit legislaţiei, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată pot obliga persoana să-şi dezvăluie sursa de informare dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: dosarul penal vizează infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave; divulgarea sursei este absolut necesară pentru urmărirea penală; au fost epuizate toate posibilităţile de a identifica sursa de informare prin alte mijloace.

Şi Sergiu Bozianu, preşedinte al Asociaţiei pentru protecţia vieţii private, este de părere că propunerea privind asumarea răspunderii de către jurnalişti pentru informaţiile furnizate este una „nejustificată”. „Fapt ce ar însemna că jurnalistul îşi va asuma răspunderea civilă, contravenţională şi penală pentru legalitatea efectuării unei înregistrări (ascunse) dintre două persoane, de scurgere a informaţiilor din dosarele penale şi a informaţiilor atribuite la tot felul de secrete - de stat, comercial, profesional etc.”, explică juristul. O situaţie şi mai gravă, în opinia lui, se atestă la capitolul condiţiilor în care jurnalistul va fi obligat să-şi dezvăluie sursele.

Sergiu Bozianu precizează că iniţiativa îi vizează atât pe jurnalişti, cât şi sursele lor de informare, bunăoară funcţionari care le oferă informaţii de interes public. Potrivit lui, este vorba şi de procurori, judecători, poliţişti sau funcţionari publici care vor furniza informaţii despre fărădelegi şi care, prin urmare, ar putea fi traşi la răspundere, conform Codului Penal, dacă se va încălca inviolabilitatea vieţii personale sau va fi încălcat dreptul la secretul corespondenţei.

Deşi modificările legislative se referă la subiecţii din domeniul audiovizual, Bozianu nu exclude faptul că, în practică, şi alte instituţii media, cum ar fi presa scrisă şi online, ar putea fi trase la răspundere, conform acestor prevederi, în eventualitatea în care vor fi aprobate. „Se generează un vid care poate fi interpretat în detrimentul sursei de informaţie şi a jurnaliştilor”, conchide Sergiu Bozianu.

Jurista Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Cristina Durnea, consideră că prevederile ce ţin de condiţiile în care mass-media poate fi obligată să-şi divulge sursele „restrâng garanţia prevăzută la momentul actual de legislaţia în vigoare”.
 
Cât priveşte propunerea privind asumarea răspunderii pentru corectitudinea informaţiilor furnizate, jurista aminteşte că, de fapt, această obligaţie este valabilă şi la momentul de faţă, pentru că persoana care se simte lezată în drepturi poate să se adreseze în instanţă, în conformitate cu Legea cu privire la libertatea de exprimare. „Iată de ce, la documentarea unui material bazat pe datele furnizate de o sursă confidenţială, jurnalistul este obligat să verifice corectitudinea informaţiei şi să comunice despre acest fapt”, explică Cristina Durnea.
 
Mai mult, ea aminteşte că, potrivit Regulamentului privind conţinuturile media audiovizuale, „în cazul în care informaţia provine din surse confidenţiale sau a căror credibilitate nu este verificată suficient, acest lucru trebuie menţionat explicit”.

Sursa foto: travisangry.com