Social

Agenția Națională a Arhivelor prezintă filmul documentar „Războiul este suferință” dezvăluind urmările tragice ale celui de-Al Doilea Război Mondial

Agenția Națională a Arhivelor prezintă filmul documentar „Războiul este suferință” dezvăluind urmările tragice ale celui de-Al Doilea Război Mondial

Vieți spulberate şi destine distruse. Aşa poate fi descris, în numai câteva cuvinte, un război. În apropierea zilei de 9 mai, Agenția Națională a Arhivelor a prezentat un scurt film documentar, intitulat "Războiul este suferință", care prezintă urmarile tragice ale celui de-Al Doilea Război Mondial, văzute prin ochii veteranilor și familiilor lor. Cu această ocazie, istoricii au demontat și unele falsuri legate de cea mai devastatoare conflagrație globală de până acum.

Documetar razboi
 
- Mare jale, mare lacrimi era acolo, foarte greu să uiți momentul. Bombarda ziua, noaptea.

- Erau ruși aici la Prut. Mobilizau de la oameni cai ca să ducă tunurile.

- Racheta o dat, se vedea ca ziua, apoi așa cu mâinile săpam ca să-mi astup capul.

- A fost la români și pe urmă a fost luat prizonier la ruși. 

- Și a venit așa un ordin ca să-i împuște pe toți românii.

- Am mâncat și toscomidă, și urzică, și măduvă de răsărită.

Acestea sunt mărturiile unor veterani ai celui de-al Doilea Razboi Mondial și ale familiilor lor, din arhiva "Teleradio Moldova" și a jurnalistei Valentina Ursu. Războiul a fost urmat de foamete și deportări, iar ecourile celei mai devastatoare conflagrații mondială mai dăinuie și acum. Agenția Națională a Arhivelor a decis să prezinte publicului larg aceste mărturii, astfel încât oamenii să conştientizeze mai bine consecințele unui război.


LUDMILA POPOVICI director executiv, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii "Memoria":  "Bunelul meu a fost luat cu forța din familie și făcut carne de tun. Fiindcă așa se întâmpla în 44 când se "elibera" o localitate, se luau toți bărbații pe front, rușii își luau vacanță. și "eliberatorii" devastau localitățile. Ideologia naște monștri, de asta trebuie într-adevăr să încercăm să vorbim despre război așa cum este el, cu fața lui hidoasă.”


Multe drame de pe front și adevărate lecții de supraviețuire nu au ajuns, însă, în cărțile de istorie. Iar istoricii spun că ideologia rusă foloseşte unele date istorice pentru a manipula.  


ANATOL LEȘCU, istoric, conferențiar universitar: " Ziua de 9 mai ar trebui să ne unească dar nu să ne dezbine. Dacă vorbim de data de 9 mai este un fals care s-a înrădăcinat în Uniunea Sovietică. În realitate, capitularea a avut loc pe 7 mai, semnarea 8 mai." Dar al doilea razboi mondial s-a finisat în noiembrie 45. Asta ar trebui să fie o dată de referință, dar nu 9 mai. Trebuie să arătăm și care erau suferințele populației civile. Cifrele din arhivă arată că anual, armata roșie pe teritoriul ocupat săvârșea peste 600 de crime.”


MARIA ZINOVII, șef, Direcția generală a Fondului arhivistic guvernamental:"  Noi putem să comemorăm victimele care au pierit, să comemorăm, să aprindem o lumânare, și nicidecum să nu sărbătorim pentru că războiul nu are învingători și învinși, aici au murit oameni de o parte sau de alta. Prin mai multe astfel de evenimente, noi vom putea educa generații care vor conștientiza necesitate de a fi uniți, de a avea valori.”


LUDMILA POPOVICI, director executiv, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii "Memoria": „Noi în R.M avem două categorii de persoane, urmașii celor  care se consideră mari învingători, sunt arogați, agresivi și ei au nevoie de acest 9 mai. Avem a doua parte - victimele, victimele regimului comunist, victimele războiului. Acum, Centrul de reabilitare Memoria ajută de 2 ani mii de victime ale războiului din Ucraina.  Nu ar trebui să ne obișnuim cu gândul că la câțiva zeci de km de noi sunt omorâți oameni. Trebuie să facem tot posibilul ca să condamnăm acest război crunt, să ajutăm acești oameni.”


Sursele istorice indică faptul că în cel de-al Doilea Război Mondial au murit peste 60 de milioane de oameni. Documentele arată că, în 1944, odată cu instaurarea regimului comunist, peste 200 de mii de basarabeni au fost recrutați forțat în armata rusă, iar 60 de mii dintre ei și-au pierdut viața pe front. Perioada postbelică a fost marcată de o foamete severă, urmată de deportări care au afectat peste 700 de mii de basarabeni.

author-img_1

Iuliana Adiaconiței

Reporter