Aceste tipuri de instrumente "inventează cu regularitate răspunsuri", subliniază, într-un comunicat, NOYB (acronim pentru 'None of Your Business', tradus ca 'Nu e treaba ta').

Când asociaţia a întrebat ChatGPT despre data naşterii fondatorului său, Max Schrems, de exemplu, chatbot-ul "a oferit sistematic informaţii false", în loc să recunoască faptul că nu ştie.

"Dacă un sistem nu poate oferi rezultate corecte şi transparente, acesta nu poate fi folosit pentru a genera date despre persoane. Tehnologia trebuie să respecte legea, nu invers", insistă avocata Maartje de Graaf, citată în comunicat.

Acest lucru este pur şi simplu "inacceptabil", conform NOYB, care subliniază că Regulamentul general european privind protecţia datelor (GDPR) prevede obligaţia de acurateţe, scrie Agerpres.

Mai ales că firma OpenAI "a refuzat cererea reclamantului de a corecta sau şterge eroarea, susţinând că este imposibilă", 'dezvăţarea' AI fiind, de fapt, o problemă crucială.

De asemenea, compania nu a răspuns cererii asociaţiei de acces la datele şi sursele sale de informaţii, încălcând din nou legea.

În plângerea sa, NOYB, care a devenit de la crearea sa în 2018 spaima giganţilor tehnologici, solicită Autorităţii austriece pentru protecţia datelor să deschidă o investigaţie şi să impună o amendă companiei californiene.

Lansat în noiembrie 2022 şi finanţat de Microsoft, ChatGPT a fost luat cu asalt de utilizatorii impresionaţi de capacitatea sa de a livra eseuri, poezii sau traduceri în câteva secunde.

Dar, date fiind riscurile, au fost lansate proceduri în mai multe ţări. Italia a blocat temporar programul în martie 2023, în timp ce autoritatea franceză de reglementare (CNIL) a început să examineze o serie de plângeri.

De asemenea, a fost înfiinţat un grup de lucru european pentru a încuraja cooperarea.

"Rămâne de văzut unde ne va duce acest lucru", a transmis NOYB, care este în prezent sceptică în legătură la eforturile autorităţilor de a reglementa inteligenţa artificială.