În zilele noastre, este rar ca America și China să coopereze în orice domeniu. În timpul unei vizite de trei zile la Beijing și Shanghai, care va începe pe 24 aprilie, secretarul de stat american, Antony Blinken, va face presiuni asupra gazdelor sale pentru a opri trimiterea de materiale legate de armament către industriile de apărare din Rusia, scrie The Economist.
Va fi norocos dacă va obține mai mult decât un zâmbet politicos.
Așadar, este demn de remarcat faptul că cele două țări au decis recent să stimuleze sprijinul reciproc într-un alt domeniu: lupta împotriva spălării de bani. În această lună au lansat un nou forum bilateral pentru a discuta această problemă, potrivit TVR Info. Spre deosebire de Rusia, aceasta este una importantă pentru ambele.
O „revoluție”
Amenințarea a crescut în ultimii ani, alimentată de rețele subterane chinezești dotate cu noi tehnologii care pot permite spălarea banilor murdari în câteva minute. Pentru bandele criminale transnaționale din întreaga lume, aceste „bănci” din umbră devin finanțatori extrem de influenți. Pentru a le elimina, este nevoie ca cele două mari puteri să discute. Cel puțin în această privință, ele sunt de acord.
În America, amenințarea lor este o chestiune de viață și de moarte. În cele 12 luni până în noiembrie 2023, peste 105.000 de americani au fost uciși prin supradoză de droguri, în principal fentanil și alte opioide sintetice introduse ilegal în țară din Mexic. Aceasta reprezintă de două ori mai multe decese decât în noiembrie 2015. Băncile subterane chineze joacă un rol crucial în această situație, permițând cartelurilor mexicane să își spele veniturile rapid și cu costuri foarte mici.
Într-o lucrare publicată în 2021 de American Intelligence Journal, Virginia Kent de la Departamentul de Stat și Robert Gay de la Universitatea Națională de Informații din Maryland au scris despre o „lovitură de stat fără vărsare de sânge” dată de organizațiile chineze de manipulare a banilor, observând cum, în ultimii ani, acestea au înlocuit în mare măsură organizațiile autohtone din Mexic care erau folosite anterior în acest scop.
Guvernul american a tras un semnal de alarmă. În „Evaluarea națională a riscului de spălare a banilor” din 2022, Departamentul Trezoreriei americane a evidențiat implicarea finanțării ilicite chinezești, afirmând că traficanții de droguri se folosesc din ce în ce mai mult de aceasta. Cel mai recent raport de acest tip, publicat în februarie, a afirmat că organizațiile chineze de spălare a banilor au devenit de atunci „mai răspândite” și sunt acum „unul dintre principalii actori care spală bani în mod profesionist în Statele Unite și în întreaga lume”.
Și alte autorități au intervenit. În 2019, Europol, agenția de poliție a Uniunii Europene, a declarat că spălarea de bani de către grupurile criminale asiatice, în special cele chineze, reprezintă o „amenințare tot mai mare pentru Europa”. Aceasta a calificat bandele chinezești drept „extrem de flexibile”, afirmând că acestea gestionau „venituri substanțiale” provenite dintr-o varietate de activități infracționale pe continent. În ianuarie, Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) a raportat o „revoluție” în curs de desfășurare în „arhitectura bancară subterană” din Asia de Sud-Est, care implică totul, de la cazinouri la criptomonede. Detaliile furnizate sugerau că bandele chineze se aflau în prima linie.
„Bani zburători”
Anxietatea Chinei este, de asemenea, evidentă. Aceasta își face griji privind canalul oferit de băncile clandestine pentru a evita controalele stricte ale țării în materie de schimb valutar (fuga de capital, chiar și prin mijloace legale, este o problemă persistentă). Chinezii din China continentală nu au voie să trimită mai mult de 50.000 de dolari pe an în afara țării. Pentru mulți chinezi bogați, acest lucru este departe de a fi suficient.
Chinezii apelează adesea la finanțatori iliciți nu pentru a spăla bani, ci pentru a-și muta o parte din avere în străinătate. Este probabil ca această cerere să crească pe măsură ce economia chineză se clatină. Unii dintre ei sunt infractori, inclusiv funcționari corupți care doresc să își parcheze câștigurile obținute în mod ilicit undeva dincolo de raza de acțiune a poliției chineze. Aceștia au motive să fie nervoși: liderul Chinei, Xi Jinping, a dus un război feroce împotriva corupției.
În 2022, biroul procurorului șef al Chinei a declarat că eforturile de combatere a spălării banilor fac parte dintr-o „strategie națională majoră pentru menținerea securității politice și financiare a țării”. Potrivit presei de stat, China lucrează la cele mai mari modificări ale legii sale împotriva spălării banilor de când a intrat în vigoare în 2007. Este posibil ca acestea să includă noi dispoziții referitoare la criptomonede, a căror tranzacționare a fost complet interzisă în China în urmă cu trei ani.
Mai multe forțe fac ca această problemă să fie mult mai greu de abordat. Prima este evoluția rapidă a unei culturi vechi de secole a băncilor informale bazate pe ceea ce este adesea cunoscut sub numele de sistemul feiqian („bani zburători”). Originile sale nu au nimic de-a face cu criminalitatea. A început ca o modalitate prin care comercianții puteau să-și regleze conturile fără a fi nevoie să transporte numerar pe distanțe lungi. La fel ca sistemul hawala, popular în Orientul Mijlociu și în Asia de Sud, feiqian depinde de încredere: o sumă de bani schimbată între două părți într-un loc este compensat de o tranzacție echivalentă în alt loc.
În China, în special în rândul întreprinderilor de pe coastă, feiqian a rămas de uz comun ca modalitate de a încheia rapid tranzacții internaționale, fără a fi îngreunat de birocrația băncilor. Muncitorii chinezi din străinătate folosesc adesea astfel de metode pentru a trimite remitențe acasă. Utilizarea aproape universală în rândul chinezilor la nivel global a WeChat, o aplicație de mesagerie care este adesea conectată la conturile bancare ale oamenilor, a impulsionat sistemul feiqian.
Epidemia de dependență de opioide din America i-a dat un impuls suplimentar. O parte din miliardele de dolari în numerar generate de cererea de droguri este trimisă în mod clandestin, cu riscuri considerabile, către cartelurile din Mexic. O parte este predată spălătorilor de bani mexicani, care percep comisioane mari: de obicei între 8% și 12%, conform documentului realizat de Kent și Gay.
Spălătorii chinezi oferă o opțiune mult mai ieftină, practic gratuită.
Acest lucru este posibil atât datorită sistemului feiqian, cât și datorită nevoilor uriașe ale chinezilor care doresc să aibă acces la mai mulți dolari decât le permite guvernul lor.
Spălătorii de bani chinezi iau banii din droguri și îi vând în yuani cu un profit mare: feiqian permite unui cumpărător din America să trimită echivalentul specificat în yuani din contul său bancar din China către unul sau mai multe conturi din China controlate de spălători.
Întrucât nu există bani care să traverseze frontierele, acest tip de schimb este extrem de dificil de detectat de către anchetatorii americani. Sumele sunt adesea împărțite în sume mai mici care nu atrag atenția nici autorităților chineze de aplicare a legii. Yuanul din China poate fi apoi folosit acolo pentru a cumpăra bunuri care sunt expediate în Mexic și vândute pentru pesos, bani trimiși apoi cartelurilor. Procesul este atât de eficient, încât livrarea de pesos urmează aproape instantaneu după primirea dolarilor murdari.
Europa
Traficanții din Europa au preluat și ei această idee. În octombrie, poliția din Italia a arestat 33 de persoane pentru presupusa implicare în spălarea a peste 50 de milioane de euro (53 de milioane de dolari) pentru traficanții de droguri, inclusiv pentru ‘Ndrangheta, care controlează o mare parte din afacerile cu cocaină în valoare de mai multe miliarde de dolari din Europa. Printre persoanele reținute se numără șapte cetățeni chinezi. Un ofițer italian însărcinat cu operațiunea a sugerat agenției de presă Reuters că suma vehiculată de presupușii spălători de bani era probabil mult mai mare decât a reușit poliția să detecteze. Tot în aceeași lună, poliția din Italia și cea din Spania au arestat 78 de persoane pentru presupusa participare la o rețea de trafic de canabis. Europol a declarat că în sindicat au fost implicate persoane de mai multe naționalități, inclusiv albanezi și marocani. Plățile pentru transporturile de droguri au fost efectuate de bancheri chinezi feiqian.
În Asia de Sud-Est, guvernele se confruntă cu „provocări fără precedent” din partea criminalității organizate transnaționale, potrivit UNODC. A se vedea Singapore, care a fost zguduit în ultimele luni de cel mai mare scandal de spălare de bani. Acesta a presupus confiscarea sau înghețarea a peste 2 miliarde de dolari, deținuți în conturi bancare sau sub formă de active, cum ar fi proprietăți de lux, mașini și aur. Luna aceasta, un tribunal din Singapore a condamnat doi dintre cei zece cetățeni chinezi (unii dintre ei având și alte pașapoarte) arestați în legătură cu acest caz. Cei doi au primit pedepse de 13 luni și 14 luni de închisoare. Unuia dintre ei i-au fost confiscate bunuri în valoare de peste 120 de milioane de dolari.
UNODC afirmă că infracționalitatea organizată din regiune a înflorit din pricina „nivelurilor record” de producție de droguri sintetice în „Triunghiul de aur”, format din Laos, Myanmar și Thailanda. Acestea au fost deservite de rețele bancare subterane în creștere rapidă care folosesc cazinouri, platforme de pariuri online și criptomonede pentru a spăla banii traficanților. Eforturile Chinei de a împiedica accesul cetățenilor săi la toate acestea (avertizând, de exemplu, că vizitarea cazinourilor din străinătate poate fi considerată ilegală de către poliția chineză) nu au pus capăt problemei. „Niciodată nu a fost mai ușor să se înființeze o operațiune de cazinou online cu o expertiză tehnică limitată și cu un capital general, indiferent de legile privind jocurile de noroc dintr-o anumită jurisdicție”, a declarat UNODC.
De asemenea, este ușor să te conectezi cu brokerii chinezi. Ofertele de servicii ale acestora abundă pe rețelele de socializare, cum ar fi Facebook și WeChat. Bancherii clandestini (adesea numiți online chedui, sau motorașe) folosesc astfel de platforme de internet pentru a recruta „catâri de bani”, așa cum sunt cunoscuți cei care permit ca conturile lor bancare să fie folosite pentru spălare. Aceștia vizează adesea studenții chinezi din străinătate, care pot fi atrași de comisioane și care nu sunt conștienți de riscurile de a fi prinși de poliție sau înșelați. În decembrie, Europol a anunțat că a identificat aproape 11.000 de „catâri” și 500 de recrutori în 26 de țări, ceea ce a dus la arestarea a peste 1.000 de persoane din întreaga lume.
În 2022, poliția chineză a lansat o campanie de trei ani împotriva spălării de bani, care a adus până în prezent peste 2.300 de persoane în fața instanțelor de judecată. Unul dintre cazuri, anunțat în decembrie, a implicat arestarea a 74 de persoane din 17 administrații la nivel provincial suspectate că au gestionat aproape 16 miliarde de yuani (2,1 miliarde de dolari) în afaceri de tip feiqian. Aceștia ar fi transferat banii prin peste 1.000 de conturi bancare, fiecare având o cifră de afaceri zilnică medie de 3 milioane de yuani. Acesta este doar vârful aisbergului, America spune că peste 150 de miliarde de dolari în venituri ilicite circulă anual prin China.
Acordul dintre China și America de a intensifica cooperarea în lupta împotriva spălării banilor a fost anunțat de secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, în timpul unei vizite la Beijing la începutul acestei luni. Aceasta a declarat că țara sa „nu poate face acest lucru de una singură”. Ea a spus că slăbiciunile din regimurile de reglementare financiară din China și din alte țări ajută bandele criminale implicate în orice, de la traficul de persoane la fraudă. Dar chiar și cu cea mai bună voință din lume ar fi greu de controlat o problemă globală atât de mare, complexă și ușor de ascuns cum a devenit spălarea de bani profesională. Pentru oficialii din două țări care se tem una de alta și care au puțină experiență în aplicarea comună a legii, va fi și mai greu.
