Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) le-a cerut miercuri Armeniei şi Azerbaidjanului să evite orice acţiune militară care ar putea pune în pericol viaţa şi sănătatea civililor, relatează Agerpres.
CEDO a afirmat că actualul conflict din regiunea disputată Nagorno-Karabah riscă încălcări grave ale Convenţiei europene privind drepturile omului, document semnat şi de Armenia şi Azerbaidjan.
Instanţa de la Strasbourg şi-a prezentat decizia după ce Armenia a solicitat CEDO să ceară Azerbaidjanului să oprească atacurile asupra civililor şi avansarea armatei sale către aşezările civile din Nagorno-Karabah.
Cele două ţări se acuză reciproc de atacarea unor obiective civile în actualul conflict din Nagorno-Karabah, regiune din Azerbaidjan populată majoritar de etnici armeni.
Peste 1 milion de civili au fost strămutaţi şi mii de persoane şi-au pierdut viaţa înainte ca încetarea focului din 1994 să stabilizeze linia frontului, forţele armene controlând aproape întreaga regiune Nagorno-Karabah, precum şi zone întinse apropiate din Azerbaidjan.
Armenia a decretat duminică legea marţială şi a dispus o mobilizare totală a armatei în urma confruntărilor din regiunea Nagorno-Karabah, iar a doua zi Azerbaidjanul a anunţat o mobilizare parţială a armatei.
Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune din interiorul teritoriului azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.
Conflictul a cauzat îngrijorarea Occidentului inclusiv pentru că ar putea spori instabilitatea în Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale.
Instanţa de la Strasbourg şi-a prezentat decizia după ce Armenia a solicitat CEDO să ceară Azerbaidjanului să oprească atacurile asupra civililor şi avansarea armatei sale către aşezările civile din Nagorno-Karabah.
Cele două ţări se acuză reciproc de atacarea unor obiective civile în actualul conflict din Nagorno-Karabah, regiune din Azerbaidjan populată majoritar de etnici armeni.
Peste 1 milion de civili au fost strămutaţi şi mii de persoane şi-au pierdut viaţa înainte ca încetarea focului din 1994 să stabilizeze linia frontului, forţele armene controlând aproape întreaga regiune Nagorno-Karabah, precum şi zone întinse apropiate din Azerbaidjan.
Armenia a decretat duminică legea marţială şi a dispus o mobilizare totală a armatei în urma confruntărilor din regiunea Nagorno-Karabah, iar a doua zi Azerbaidjanul a anunţat o mobilizare parţială a armatei.
Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune din interiorul teritoriului azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.
Conflictul a cauzat îngrijorarea Occidentului inclusiv pentru că ar putea spori instabilitatea în Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale.