Ion Buzdugan a rămas în istorie ca fiind un mare poet şi patriot al neamului românesc. Folclorist, poet, publicist şi traducător român din Basarabia, membru şi secretar al Sfatului Ţării, acesta s-a născut la 9 martie 1887, în Brânzenii Vechi, judeţul Bălţi.
A făcut studii secundare la Bairamcea, judeţul Ismail, studii agricole la Movilău, pedagogice la Cameniţa şi superioare la Moscova. A luat licenţa în drept la Universitatea din Iaşi, iar teza de doctor în economie politică a susţinut-o la Universitatea din Cernăuţi.
În 1913-1914, Buzdugan colabora, sub pseudonimul Nică Românaş, cu versuri originale şi traduceri din scriitorii ruşi, la „Cuvânt moldovenesc” din Chişinău, revistă pe care o conduceau Nicolae Alexandri, Simion Murafa şi Pan Halippa.
În 1917 a participat la Congresul Militarilor Moldoveni, fiind raportorul chestiunii privind organizarea Sfatului Ţării. Congresul l-a desemnat deputat în organul legislativ al Basarabiei şi îl alege membru al Biroului de organizare al Sfatului Ţării. A luat parte la elaborarea metodologiei de repartizare a mandatelor de deputat în Sfatul Ţării.
În calitate de secretar al Sfatului Ţării la 27 martie 1918 Ion Buzdugan a semnat Actul Unirii Basarabiei cu România. Proclamând Unirea, el ţinea mâna dreaptă pe Biblia lui Şerban Cantacuzino, pentru a dovedi, în modalitatea sacră a jurământului, latinitatea limbii pe care o vorbeau deopotrivă românii din stânga şi din dreapta Prutului.
După Marea Unire, a studiat dreptul la Universitatea din Iaşi. Între 1918 - 1940, Ion Buzdugan a desfăşurat o bogată activitate literară şi publicistică. Colecţia de texte folclorice „Cântece din Basarabia” a fost dedicată memoriei poetului ţărănimii George Coşbuc, fiind prefaţată de Pan Halippa. A publicat în ziarele „Basarabia”, „Cuvânt Moldovenesc”, „Moldovanul”, “Glasul Ţării”, “Sfatul Ţării”, “Neamul Românesc” şi multe altele.
În 1921, tipăreşte la Chişinău un volum de Cântece din Basarabia, căruia îi urmează un al doilea, apărut la Craiova, în 1928, ambele cuprinzând un bogat material folcloric cules în perioada adolescenţei. Mare parte din lirica semnată în periodice va forma substanţa volumelor ”Miresme din stepă”, ”Ţara mea”, ”Păstori de timpuri” şi ”Metanii de luceferi”. Ion Buzdugan a cultivat o poezie tradiţională, cu imagini ale ţinutului natal, surprins într-o ambianţă specifică, plină de culoare şi dinamism.
Odată cu ocuparea Basarabiei de către URSS, se refugiază în dreapta Prutului. S-a stins din viaţă la 27 ianuarie 1967, la Bucureşti, şi a fost înmormântat de familie în Cimitirul Bellu.
În cadrul Campaniei "AI CARTE, AI PARTE", lansată de TVR MOLDOVA pentru telespectatorii Matinalilor, vă invităm să participaţi la un nou concurs pe pagina de Facebook a Matinalilor, de luni până joi. În baza unui material informativ, va fi adresată o întrebare, iar cel care va răspunde primul va accede în etapa finală, care va avea loc în fiecare zi de vineri. Cel mai activ şi ingenios se va alege cu o carte electronică, care va conţine 600 de volume de cărţi în limba română.
Campania "AI CARTE, AI PARTE" se desfăşoară în perioada 26 iunie - 31 august 2018, iar scopul este să promovăm literatura română şi să motivăm generaţiile de toate vârstele să citească.
În 1913-1914, Buzdugan colabora, sub pseudonimul Nică Românaş, cu versuri originale şi traduceri din scriitorii ruşi, la „Cuvânt moldovenesc” din Chişinău, revistă pe care o conduceau Nicolae Alexandri, Simion Murafa şi Pan Halippa.
În 1917 a participat la Congresul Militarilor Moldoveni, fiind raportorul chestiunii privind organizarea Sfatului Ţării. Congresul l-a desemnat deputat în organul legislativ al Basarabiei şi îl alege membru al Biroului de organizare al Sfatului Ţării. A luat parte la elaborarea metodologiei de repartizare a mandatelor de deputat în Sfatul Ţării.
În calitate de secretar al Sfatului Ţării la 27 martie 1918 Ion Buzdugan a semnat Actul Unirii Basarabiei cu România. Proclamând Unirea, el ţinea mâna dreaptă pe Biblia lui Şerban Cantacuzino, pentru a dovedi, în modalitatea sacră a jurământului, latinitatea limbii pe care o vorbeau deopotrivă românii din stânga şi din dreapta Prutului.
După Marea Unire, a studiat dreptul la Universitatea din Iaşi. Între 1918 - 1940, Ion Buzdugan a desfăşurat o bogată activitate literară şi publicistică. Colecţia de texte folclorice „Cântece din Basarabia” a fost dedicată memoriei poetului ţărănimii George Coşbuc, fiind prefaţată de Pan Halippa. A publicat în ziarele „Basarabia”, „Cuvânt Moldovenesc”, „Moldovanul”, “Glasul Ţării”, “Sfatul Ţării”, “Neamul Românesc” şi multe altele.
În 1921, tipăreşte la Chişinău un volum de Cântece din Basarabia, căruia îi urmează un al doilea, apărut la Craiova, în 1928, ambele cuprinzând un bogat material folcloric cules în perioada adolescenţei. Mare parte din lirica semnată în periodice va forma substanţa volumelor ”Miresme din stepă”, ”Ţara mea”, ”Păstori de timpuri” şi ”Metanii de luceferi”. Ion Buzdugan a cultivat o poezie tradiţională, cu imagini ale ţinutului natal, surprins într-o ambianţă specifică, plină de culoare şi dinamism.
Odată cu ocuparea Basarabiei de către URSS, se refugiază în dreapta Prutului. S-a stins din viaţă la 27 ianuarie 1967, la Bucureşti, şi a fost înmormântat de familie în Cimitirul Bellu.
În cadrul Campaniei "AI CARTE, AI PARTE", lansată de TVR MOLDOVA pentru telespectatorii Matinalilor, vă invităm să participaţi la un nou concurs pe pagina de Facebook a Matinalilor, de luni până joi. În baza unui material informativ, va fi adresată o întrebare, iar cel care va răspunde primul va accede în etapa finală, care va avea loc în fiecare zi de vineri. Cel mai activ şi ingenios se va alege cu o carte electronică, care va conţine 600 de volume de cărţi în limba română.
Campania "AI CARTE, AI PARTE" se desfăşoară în perioada 26 iunie - 31 august 2018, iar scopul este să promovăm literatura română şi să motivăm generaţiile de toate vârstele să citească.
