Europa Azi

Cazul Navalnîi: Statele UE au adoptat sancţiuni împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi

post-img

Statele membre UE au oficializat luni sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Principiul acestor sancţiuni ţintite – interdicţia vizelor şi îngheţarea bunurilor din UE – a fost decis în cadrul unei reuniuni a miniştrilor europeni de externe pe 22 februarie. Ambasadorii celor 27 de state au dat undă verde măsurii luni dimineaţă.

Potrivit unor surse europene, personalităţile sancţionate sunt Aleksandr Kalaşnikov, director al serviciilor penitenciare, Aleksandr Bastrîkin, responsabil al Comitetului rus de anchetă, Igor Krasnov, procuror general, şi Viktor Zolotov, şef al Gărzii naţionale a Rusiei. Numele lor urmează să fie publicate marţi în Jurnalul oficial al UE.

Adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Gruşko, a afirmat că ţara sa va răspunde, “bineînţeles”, sancţiunilor UE.

Miniştrii de externe ai statelor Uniunii Europene au ajuns “la un acord politic” pe 22 februarie să să meargă mai departe în privinţa adoptării de sancţiuni împotriva mai multor oficiali ruşi de rang înalt, drept replică la încarcerarea opozantului rus Aleksei Navalnîi.

Relaţia UE – Rusia a fost una dintre temele reuniunii de la Bruxelles din 22 februarie, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, declarând înaintea reuniunii că speră la o abordare comună pentru gestionarea relaţiei “în curs de coliziune” cu Rusia, în timp ce ministrul german de externe a pledat pentru sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, având în vedere că relaţiile dintre Bruxelles şi Moscova au ajuns la cel mai scăzut nivel. Tot înaintea reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru o abordare comună între UE, SUA şi Regatul Unit privind relaţiile cu Rusia, subliniind că o majoritate din ţările UE susţine adoptarea de noi sancţiuni.

Discuţia cu privire la relaţiile UE cu Rusia are loc în contextul vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021) şi în pregătirea dezbaterilor pe subiect din cadrul Consiliului European din martie 2021. Vizita şefului diplomaţiei europene la Moscova a produs un larg ecou şi critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata şi a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia şi-a motivat decizia în baza faptului că aceşti diplomaţi au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în ţară după ce a fost otrăvit şi condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia şi Suedia au recurs la măsuri de retorsiune faţă de expulzările din Rusia, iar cele trei ţări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

Justificându-şi vizita ca un moment de menţinere a canalelor diplomatice în cadrul unei dezbateri în plenul Parlamentului European unde aproape 80 de deputaţi i-au cerut demisia, Josep Borrell a spus că le va propune liderilor UE sancţiuni împotriva Rusiei, subliniind că cei doi actor sunt la o răscruce de drumuri şi că guvernul rus se află pe o cale autoritară.