ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Trăiesc printre noi, dar ne amintim de ei doar în situaţii excepţionale, atunci când şochează opinia publică cu o crimă. Vorbim despre persoanele cu boli psihice, care au comis infracţiuni. Sunt vulnerabile în faţa sistemului medical şi discriminate de societate. În Republica Moldova sunt peste 70 de mii de oameni diagnosticaţi cu o boală mintală. Anual, în spitalele de psihiatrie ajung să fie tratate în jur de şase mii de persoane. Potrivit legii, bolnavii psihici sunt internaţi doar în baza consimţământului propriu sau atunci când prezintă pericol pentru societate. La Spitalul Clinic de Psihiatrie din oraşul Codru se tratează şi bolnavii psihici care au comis infracţiuni. Aceştia sunt trataţi în secţii speciale şi sunt supravegheaţi doar de medici. Potrivit legii, pacientul stă în spital atât cât este necesar, însă este evaluat la fiecare jumătate de an de o comisie de medici. Atunci când starea lor de sănătate se stabilizează, spitalul propune externarea acestora. În ambele cazuri, instanţa de judecată este cea care dă verdictul final. Medicii susţin că tratamentul medicamentos pentru această categorie de persoane nu este eficient. Din acest motiv, trei la sută dintre cei externaţi comit din nou infracţiuni. Şi autorităţile recunosc că legea trebuie revizuită şi ar trebui implementate programe de reabilitare şi dezvoltare pentru bolnavii psihici, pentru a preveni alte tragedii.”

Am mers la Spitalul Clinic de Psihiatrie din oraşul Codru pentru a vedea condiţiile şi serviciile de care beneficiaza pacienţii. În instituţie se tratează în jur de 180 de bolnavi psihici, care au comis diverse infracţiuni. Printre ei sunt şi şapte femei. Înainte de a fi internaţi în spital, pacientul este supus expertizei medico-legale.

IURIE PAVLOV, vicedirector, Spitalul Clinic de Psihiatrie Codru: „În baza acestui act de expertiză, instanţa se pronunţă. În sentinţa sa, instanţa spune că cetăţeanul este eliberat de răspundere penală în legătură cu aceea că el este declarat iresponsabil. Ca urmare a declarării iresponsabilităţii, pacientului i se numesc măsuri, cu siguranţă, de caracter medical.”

TRATAMENTUL PRIN CONSTRÂNGERE - SINGURA FORMĂ DE PEDEAPSĂ

Bolnavii psihici sunt internaţi în trei secţii. În una dintre ele se află pacienţii sub supraveghere riguroasă.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Aceasta este clădirea secției 10 a Spitalului clinic de psihiatrie din orașul Codru. După cum puteți vedea, zona este împrejmuită cu un gard având sârmă ghimpată. Sunt și două turnuri de pază, unde stăteau polițişti. Din 2016, misiunea de supraveghere a pacienților  a revenit angajaților spitalului.”

Intrarea în secţie este strict interzisă, iar uşile sunt permanent încuiate. Sunt condiţii ce amintesc de cele dintr-un penitenciar. Aici pacienţii au voie chiar să se plimbe, prin curtea instituţiei.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „În această secţie sunt internați acum 64 de pacienți care au comis infracţiuni grave, cu violenţă, chiar crime, ori au recidivat. Ei se pot plimba liberi pe coridor, dar sub supravegherea strictă a angajaţilor instituţiei. Ziua stau de pază 10 oameni iar noaptea numai 6.”

În Spitalul de Psihiatrie din oraşul Codru mai sunt şi două secţii unde pacienţii sunt sub supraveghere obişnuită. În una dintre ele sunt internaţi 65 de persoane, toţi bărbaţi.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Aşa arată secţia numărul 9 a Spitalului Clinic de Psihiatrie din oraşul Codru, unde sunt internați pacienții care sunt sub supraveghere obișnuită. Aici se afla persoane implicate în infracțiuni precum huliganism, furturi sau jafuri. În această secţiee mai ajung și pacienți care au comis crime. Însă, potrivit medicilor, starea lor psihică este mai stabilă și nu prezintă pericol mare pentru societate.”

Şi aici, cei internaţi se pot plimba liber, fiind monitorizaţi de angajaţii spitalului. Zilnic, au diverse activităţi.

ARINA MAMEDOVA, şefa secţiei, Spitalul Clinic de Psihiatrie Codru: „Este sala pentru terapie ocupaţională. Deci, aici sunt diverse ocupaţii. Toate se iau individual, de preferinţele pacientului. Aici sunt începând cu instrumente muzicale, diferite dispozitive pentru antrenamente sportive. Deja aplicaţii: desen, pictură, tenes de masă, vizionarea a diferite filmuleţe.”

Aici l-am întâlnit şi pe acest bărbat, care a comis un furt şi a agresat fizic o femeie. Expertiza a arătat că nu era în deplinătatea facultăţilor mintale.

„Eu înţeleg că am greşit. Da, am greşit. Îmi cer scuze de la toţi oamenii la care le-am făcut rău. Dar n-am avut de mâncare. Am greşit.”

Iar acest pacient este internat de şase luni. Fost consumator de droguri, a comis diverse infracţiuni.

„Dacă, înainte, mă gândeam la droguri în fiecare zi, acum mă gândesc la Dumnezeu. Chiar 24 din 24. Mă trezesc şi mă rog. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că m-a ajutat chiar şi pe această cale să ajung aici.”

În camera de aşteptare, am întâlnit-o şi mama bărbatului. Femeia îl vizitează frecvent.

„Sper că îl vor elibera. Cred că ar putea să fie eliberat. 02:29 MUSCA 02:35 Acasă îl aşteaptă soţia şi doi copii.”

UN SISTEM DE SĂNĂTATE MINTALĂ CU PROBLEME

La condiţiile propaste din unele secţii ale Spitalului de Psihiatrie de la Codru, se adaugă şi o altă problemă - criza de specialişti.

IURIE PAVLOV, vicedirector, Spitalul Clinic de Psihiatrie Codru: „În aceste secţii care sunt, după oralul de state, la noi sunt şi psihologi, instructori prin muncă, însă la această muncă nu prea sunt doritori ca să vină să lucreze. - Aveţi criză de specialişti? - Da, psihologi într-adevăr nu ne ajung. La noi nu-i psiholog obişnuit. Trebuie să fie psiholog cliniciar.”

În prezent, doar o singură secţie are un psiholog clinician.

IGOR BARBAROV, psiholog: „Eu în alte secţii mă duc doar când este necesitate ieşită din comun. Nu-i uşor şi după părerea mea ar fi bine să fie mai mulţi. Ar trebui să coordonăm activităţile şi este regretabil că în alte secţii lipsesc. Aceşti pacienţi necesită să vorbească.”

ALEXANDRU BEJAN, şeful adjunct, IGP: „Sunt de la omoruri, vătămări grave, cazuri de violuri. În special suntem afectaţi la acest comportiment de violenţa în familie. Dar avem şi incidentele ce ţin de tentaivele de suicid, conflicte spontane.”

Poliţia nu duce o evidenţă a acestor persoane. Află că autorii infracţiunilor au probleme mintale doar post-factum.

ALEXANDRU BEJAN, şeful adjunct, IGP: „În prezent, poliţia nu dispune de acces la baza de date privind evidenţele persoanelor psih bolnave, inclusiv dacă vorbim despre persoanele cu potenţial comportament violent. Astfel, noi practic suntem în situaţia în care aplicăm procedurile specifice pentru situaţiile şi cazurile deja consumate. Incompetenţa noastră fiind în intervenţia promptă de a identifica acele riscuri care poate parveni din partea unei persoane bolnave psihice.”

Un caz care a zguduit întreaga societate a fost crima de la Dubăsari. Un bărbat şi-a omorât cu o deosebită cruzime mama, la câteva minute după ce a fost eliberat din spitalul de psihiatrie. A fost internat timp de opt ani, după ce şi-a omorât tatăl, iar instanţa a stabilit că în momentul comiterii crimei nu se afla în deplinătatea facultăţilor mintale. Reprezentanţii Spitalului Clinic de Psihiatrie din oraşul Codru susţin că, în tot acest timp, pacientul a fost examinat şi evaluat de 16 ori de comisia medicală, care într-un final a cerut instanţei de judecată să-l elibereze.

IURIE PAVLOV, vicedirector, Spitalul Clinic de Psihiatrie Codru: „Cum a fost caracterizat de către comisie? - Pacientul în momentul când a fost examinat era liniştit, cuminte. S-a redus total simtomatica delirantă. Nu avea dereglări de percepţie. Se inetresa de viitorul său. Crea planuri reale pe viitor. El era vizitat regulat de către sora, mama sa. El minunat se includea în toate procesele de psihoterapie. El foarte bine desena.”

ARCADIE ASTRAHAN, director, Centrul Comunitar de Sănătate Mintală, Botanica: „Trebuie să înţelegem că tulburarea mintală poate să fie unul din o mulţime de factori să fie prezent într-un fapt comis de ilegalitate, fie că-i penal, fie că-i contravenţional.”

ALA NEMERENCO, ministrul Sănătăţii: „Această persoană s-a aflat opt ani ca şi în detenţie. Într-un regim închis de tratament şi nimeni nu putea să prognozeze că a existat un factor care a dus la aşa un caz tragic.”

LIPSA SERVICIILOR DE PREVENŢIE ŞI REABILITARE

Tragedia de la Dubăsari a scos în evidenţă un şir de carenţe în sistemul de sănătate mintală. Una dintre ele e că bolnavii psihici, care au comis infracţiuni, sunt trataţi după aceleaşi protocoale ca pacineţii cu tulburări mai puţin grave. Mai lipsesc programele sociale şi de reabilitare de prevenire a pericolelor în spitalele de psihiatrie.

IURIE PAVLOV, vicedirector, Spitalul Clinic de Psihiatrie Codru: „Tratamentul medicamentos este doar o parte a măsurilor de siguranţă cu caracter medical. Demult a venit timpul de gândit, de elaborat careva protocoale care să fie într-adevăr pentru aceşti pacienţi, anume pentru ei. Să fie programe de dezvoltare, de reabilitare pe timp îndelungat. Pentru că într-adevăr la această categorie de pacienţi sunt care se află la noi mai mult şi de 10 ani. 08:50 Durata medie pe anul trecut la pacienţii care se aplică msăuri de siguranţă cu caracter medical sub supraveghere riguroasă a fost peste 1700 de zile, la pacienţii externaţi.”

ARCADIE ASTRAHAN, director, Centrul Comunitar de Sănătate Mintală, Botanica: „Micşoarea pericolului social şi tratamentul medical nu e acelaşi lucru. Asta e şi problema în sistemul nostru. Că noi ştim, la noi sunt medici, nu este abordarea individualizată, cu planuri de psihoeducaţie, cu planuri de psihoterapie, educaţie socială şi intervenţii sociale a factorilor de risc. Anume că noi tratăm medical pentru micşorarea riscului este greşit din concept.”

O altă problemă este modul de evaluare de către specialişti.

IURIE PAVLOV, vicedirector, Spitalul Clinic de Psihiatrie Codru: „Comisia medicală de reexaminare psihiatrică este formată din şapte medici, categorie de atestare, de calificare superioară, cu un staj mare de lucru. În momentul primirii hotărârii şi a examinării trebuie să fie nu mai puţin de cinci membrii ai comisiei.”

ARCADIE ASTRAHAN, director, Centrul Comunitar de Sănătate Mintală, Botanica: „La noi încă se evaluează persoana ca sursă sau ca cauza pericolului social. Şi asta este o abordare complet diferită, care a fost demult lăsată în ţările civilizate. Tratamentul clinic devine irelevant sau arbitrar după 3-6 luni maximum. E mai mult detanţie în spital decât tratament.”

Oamenii legii spun că, de obicei, rudele persoanelor cu probleme mintale se adresează prea târziu după ajutor.

ALEXANDRU BEJAN, şeful adjunct, IGP: „Din păcate, la etapele iniţiale sau când sunt observate astfel de comportamente, chiar dacă persoana se află al evidenţă, rudele încearcă să-i dea o şansă.”

În Republica Moldova au fost create 40 de centre comuniatre de sănătate mintală, care le oferă beneficiarilor tratament gratis.

ALA NEMERENCO, ministrul Sănătăţii: „Beneficiază nu doar de monitorizare, tratament, dar aceste centre au şi funcţii medico-sociale. Deci, este vorba şi de integrarea acestor persoane în societate, activitate.”

Doar la Centrul din sectorul Botanica sunt la evidenţă peste opt mii de persoane cu tulburări mintale severe. O bună parte nu ia  tratamentul prescris.

ARCADIE ASTRAHAN, director, Centrul Comunitar de Sănătate Mintală Botanica: „Trebuie informaţi, activ de mers la persoanele acestea. Aici încă nu avem resursele necesare, din păcate, din cauza fondurilor se dau doar serviciile de bază, cum ar fi prescrierea medicamentelor. Până la 80 de procente dintre persoanele pe care noi le ştim cu tulburări severe, nu vin la servicii.”

Şi în municipiul Soroca este un Centru Comunitar de Sănătate Mintală.

„Ne implicăm în minitorizarea fiecărui caz de tartament, de ajutor. Ne implicăm în rezolvarea diferitor probleme a beneficiarilor noştri.”

În anul 2022, la centrele comunitare de Sănătate Mintală au fost înregistrate aproape 242 de mii de adresări. Cele mai multe, din partea bărbaţilor din mediul rural. Centrele au fost create în baza reformei serviciilor de sănătate mintală, în cadrul proiectului moldo-elveţian MENSANA.

VICTORIA CONDRAT, manager local al proiectului moldo-elvețian MENSANA: „Cu timpul, oamenii au început să vorbească foarte mult despre problemele cu care se confruntă. Au început să vorbească despre faptul că merg la centrele comuniatre de sănătate mintală. Au început să vorbească despre nemulţumirele centrelor de sănătate mintală. Am creat o platformă online pe care persoanele care merg la un centru comunitar pot să-şi opinia referitor la experienţa pe care au avut-o.”

OAMENII CU BOLI MINTALE, PE CONT PROPRIU DUPĂ EXTERNARE

Şi autorităţile recunosc faptul că mai au mult de muncit la acest capitol.

ALA NEMERENCO, ministrul Sănătăţii: „Sănătatea se ocupă de tratamente, de supraveghere şi de expertizare. Mai departe, de partea sănătăţii mintale se ocupă aspectul juridic. Noi trebuie să înţelegem că aceste cazuri nu pot fi prevenite 100 de procente, deoarece sunt patologii care pot să recidiveze sub influenţa oricărui factor de stres. Nimeni nu poate să prevină aceste lucruri.”

ALEXEI BUZU, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale: „Soluţia poate să pornească de la o lege mai bună, dar cu siguranţă, dacă noi vom avea o lege mai bună, nu va soluţiona această problemă. Trebuie să avem investiţii în servicii accesibile şi de calitate pentru aceste persoane. Vorbim despre servicii de plasament, servicii de zi, avem echipe mobile pentru anumite persoane, dacă anumite persoane au nevoie de consiliere, dacă au capacitatea de a lucra, iarăşi vorbim de servicii de plasare în câmpul muncii.”

Şi dacă, în lume, sănătatea mintală este printre cele mai importante preocupări, la noi sunt considerate motive pentru izolare şi excluziune socială. După externare, în Republica Moldova pacienţii sunt pe cont propriu. Pe când în ţările dezvoltate, autorităţile sunt mereu cu ochii pe bolnavii psihic. Asta presupune monitorizare permanentă, integrarea  în diverse servicii prin care se poate reintegra în comunitate.