NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Republica Moldova riscă să rămână fără trenuri de pasageri sau de marfă. Cele mai multe dintre locomotive şi vagoane au termenul de exploatare depăşit. Din cauza vechimii, mai bine de jumătate dintre ele nu mai sunt admise în traficul internaţional şi, în scurt timp, vor ajunge la fier vechi. Într-o stare deplorabilă sunt şi liniile de cale ferată. De ani buni, infrastructura nu a mai fost reabilitată, iar din acest motiv, în multe zone, garniturile se deplasează cu viteza melcului. În 30 de ani de independenţă, statul nu a investit, practic, nimic, în acest domeniu, iar acum este în căutarea resurselor financiare externe pentru a resuscita acest sector.”

TRANSPORTUL FEROVIAR DE PASAGERI, FĂRĂ PROFIT

Pe cursa feroviară Chişinău-Iaşi circulă două din cele cinci garnituri modernizate, achiziţionate acum 11 ani din România. Celelate trei au ieşit din uz şi nu mai pot fi reparate decât la uzina producătoare. De câţiva ani, sunt parcate în depoul de locomotive din Chişinău. Şi cele două trenuri care rămân pe şine se defectează destul de des. În lipsa pieselor de schimb, angajaţii de la Căile Ferate din Moldova sunt nevoiţi să improvizeze. În ziua când am filmat reportajul, trenul avea o problemă la motor, iar pentru a nu anula cursa, angajaţii de la CFM au decis ca garnitura să fie tractată de o locomotivă veche.

Angajaţii de la depoul de locomotive din Chişinău, unde se deservesc automotoarele modernizate, spun că utilajele achiziţionate în 2013 nu sunt dintre cele mai calitative. De la un an la altul, specialiştilor le vine tot mai greu să le menţină într-o stare funcţională.

PAVEL CLIPEA, şef, Secţia tehnică, depoul de locomitive Chişinău: „Sunt mai multe probleme tehnice şi din păcate nu ne-au dat şi toată literatura. Adică ce e legat de electronică. E dificil că au plecat mulţi specialişti buni. Vă daţi seama, salariile îs de 4,5, 6 mii.. Lumea pleacă. În luna martie a expirat termenul de exploatare a ultimelor 14 vagoane de pasageri din Republica Moldova admise în traficul internaţional. Chiar dacă sunt vechi, de peste 40 de ani, ele mai circulă pe cursa Chişinău-Bucureşti. În aceste vagoane a fost filmat videoclipul la piesa "Trenuleţul" a formaţiei Zdob şi Zdub care, împreună cu orchestra fraţilor Advahov, au reprezentant Republica Moldova la Eurovision 2022.”

„La începutul lunii martie, o echipă de specialişti din Ucraina a venit la Chişinău să evalueze starea acestor vagoane.”

ALEXEI SÎRBU, şef adjunct, Serviciul Vagoane din cadrul CFM: „Scopul lor este să vadă care e starea metalului. Ei stabilesc dacă carcasa vagonului sau boghiurile mai pot fi exploatate. E o diagnosticare a metalului, cât de uzat este acesta.”

FLOTA FEROVIARĂ A R. MOLDOVA, ÎNVECHITĂ

În urma controlului, specialiştii ucraineni au prelungit durata de exploatare doar pentru 11 vagoane. Acum, conducerea Căilor Ferate spune că este în căutare de soluţii şi speră ca, până la vară, să le repare pe cele trei nefuncţionale. Costul unor astfel de lucrări se ridică la un milion de lei. Calea Ferată din Moldova mai are în dotare patru vagoane şi un tren vechi pentru transportarea pasagerilor pe curse interne.

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Cea mai veche locomotivă din patrimoniul Căilor ferate din Moldova au aproape 50 de ani. Termenul ei maxim de exploatare este depăşit de aproape 25 de ani, dar mecanicii de la întreprindere, încearcă în continuare să-i prelungească viaţa. În câţiva ani însă, o bună parte dintre locomotivele de la CFM nu vor mai putea fi reparate şi vor ajunge la fier vechi. Majoritatea locomotivelor de la CFM sunt produse în fosta URSS şi doar câteva în Ungaria şi Cehia. Republica Moldova are în total 56 de locomotive, dintre care 12 au fost cumpărate acum câţiva ani din Kazakhstan şi sunt într-o stare impecabilă. Celelalte sunt cu termenul de exploatare depăşit şi se defectează des.”

IURIE PRIGUZA, şef, depoul de locomotive din Chişinău: „Din 2008, tehnica nu a fost reparată capital niciodată. Mă refer la locomotivele diesel şi cele cu ardere internă. Acum nu ne vom putea permite să cumpărăm tehnică nouă. Trebuie să întreţinem în stare funcţională locomotivele pe care le avem. Dacă lăsăm totul baltă, în câţiva ani, vom rămâne fără tehnică.”

Întreprinderea are aproape 4500 de vagoane pentru transportul de mărfuri, dintre care doar aproape două mii mai pot fi exploatate. Restul se află în reparaţie sau în testare tehnică. Toate au, însă, termenul de exploatare depăşit. De la declararea Independenţei, Republica Moldova încă nu şi-a reparatat capital infrastructura feroviară. În prezent, mai bine de jumătate din totalul celor peste 1700 de kilometri de linii de cale ferată din Republica Moldova sunt într-o stare deplorabilă şi peste tot se circulă cu restrictii de viteză.

TRENULE, VITEZĂ MICĂ

În unele zone, din motive de siguranţă, locomotivele ciculă cu cel mult 15 kilometri pe oră, adică mai încet decât o bicicletă. Una dintre cele mai grave situaţii este pe traseul Chişinău-Ungheni. Am mers cu maşina până la Călăraşi pentru a inspecta liniile feroviare. Acolo am urcat într-un tren modernizat de pe cursa Chişinău-Iaşi.

Segmentul de cale ferată dintre Călăraşi şi Ungheni, de 50 de kilometri, e printre cele mai periculoase din Republica Moldova. Din cauza liniilor feroviare distruse, călătoria durează în jur de două ore, dublu cât ar fi cu maşina, de exemplu.

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: Porțiunea de cale ferată dintre orașul Cornești și satul Pârlița e una dintre cele mai deteriorate din Republica Moldova. Mecanicii cunosc despre acest lucru și atunci cand ajung aici reduc din viteză pentru ca garnitura să nu deraieze de pe șine. Tot aici, trenurile circulă cu cel mult 20 de kilometri pe oră. Andrei Sterciuc e mecanic de tren de aproape trei decenii şi spune că de la un an la altul se circulă tot mai lent.”

ANDREI STERCIUC, mecanic de locomotivă: „Ele în ficare zi se înmulţesc. Ia uitaţi-vă. Începând, numai de la Chişinău şi până la Ungheni, ia uitaţi-vă de foaie. Nu putem să spunem că stagnează, dar devine din ce în ce mai interesant.”

Din cauza vitezei mici de deplasare a trenurilor, serviciul de transport pasageri e în stagnare. Întreprinderea de stat operează doar trei curse locale, dintre care două zilnice şi alte două internaţionale, spre Iaşi şi Bucureşti. Majoritatea pasagerilor spun că aleg călătoria cu trenul din cauza preţului mic şi a confortului.

„Ne bucurăm că există trenul respectiv, pentru că este şi financiar şi comod de a pleca şi a veni.”

„Ca să pleci la Iaşi, pentru trei persoane acum, trebuia să dăm 1200 de lei, noi ne ducem acum cu 540.”

„Cumva mi-a fost interesant să văd diferenţa dintr-un tren european şi trenul nostru. Dacă sincer, mă simt ca într-un film din anii 90 şi nu m-am aşteptat că cu o aşa viteză mică o să mergem.”

„Trebuie reparat. Asta doar e economia ţării, Calea Ferată. Dacă să distrugi calea ferată, gata, economia ţării se duce în prăpastie.”

LINIILE DE CALE FERATĂ, ÎN STARE DEPLORABILĂ

Am coborât din tren la staţia din satul Pârliţa. Din spusele mecanicilor de tren, aici se circulă cu cea mai mică viteză.

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „În regiunea localităţii Pîrliţa din raionul Ungheni, majoritatea traverselor din lemn sunt deja putrede. Din acest motiv, majoritatea cuielor cu care sunt fixate aceste elemente pot fi scoase, cu uşurinţă, chiar şi cu două degete. Şi majoritatea traverselor din beton sunt deja uzate şi necesită a fi înlocuite.”

Am inspectat câţiva kilometri de cale ferată. Pe tot segmentul feroviar, am numărat sute de travese distruse.

Feroviarii care inspectează linia de cale ferată marchează cu astfel de puncte albe fiecare traversă care e deja putredă sau uzată şi necesită a fi înlocuită. După aceste marcaje putem deduce faptul că porţiunea de cale ferată din această zonă, este foarte avariată. 

Am mers apoi Chişinău pentru a realiza un interviu cu noul şef interimar al Căilor Ferate din Moldova, Serghei Tomşa. I-am arătat imaginile cu starea liniilor feroviare de la Ungheni.

„Cât de sigură este această linie feroviară? Cât de sigur este să te deplasezi pe aici?”

„Da, sigur că are semn de întrebare, dar totuşi, dacă ne mişcăm cu o viteză mai redusă, s-ar putea de exploatat. Că practic, altă soluţie nu avem.”

Serghei Tomşa recunoaşte că, anul trecut, întreprinderea nu a investit niciun leu în achiziţionarea de şine sau traverse. S-au făcut doar lucrări de reparaţie curentă pe anumite segmente. Au fost înlocuite şinele şi traversele deteriorate cu altele, tot vechi, dar care mai pot fi folosite. Din cauza stării proaste a liniilor feroviare, în ultimii ani, CFM nu mai poate fi competitivă în prestarea serviciilor. Trenurile se deplasează prin Republica Moldova cu o viteză medie de 30 de kilometri pe oră, aşa că exportatorii locali şi cei din străinatate optează pentru transportul rutier de mărfuri, care este mult mai rapid. Astfel că, anual, Căile Ferate din Moldova ratează venituri colosale.

SERGHEI TOMŞA. director interimar CFM: „Asta se reflectă prin analiza pe care am făcut-o în 2023. Din tot transportul din Republica Moldova  care se transportă, 80 de procente se transportă cu transportul auto. Numai 3,4 procente cu transportul feroviar. Asta ne dă o claritate că noi trebuie să investim cât mai mult în infrastructura feroviară.”

PROIECTE DE MODERNIZARE A INFRASTRUCTURII FEROVIARE

În prezent, se fac lucrări de reabilitare capitală a tronsonului feroviar Tighina-Basarabeasca-Giurgiuleşti. Porțiunea de 233 de km de linie de cale ferată e renovată de o companie din Kazahstan, iar costul lucrărilor se ridică la 150 de milioane de euro. Banii au fost împrumutaţi de la Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Lucrările vor fi finalizate până la finele anului 2027. Un alt proiect de reabilitare a infrastrcutruii feroviare urmează să fie demarat în nordul Republicii Moldova. Acum autorităţile caută compania care să repare coridorul feroviar de 128 de kilometri Vălcineț – Ocnița – Bălți – Ungheni – Chișinău – Căinari. Lucrările vor costa 119 milioane de euro. O parte din aceşti bani e împrumutată, iar peste 32 milioane de lei sunt granturi de la partenerii externi. Cât despre flota feroviară, deocamdată, nu există niciun proiect în derulare. Autorităţile centrale încearcă să identifice potenţiali investitori străini, care să ajute Republica Moldova să-şi modernizeze sectorul feroviar.

Acum o săptămână, la Chişinău a fost organizat, în premieră, un Forum feroviar, la care au participat potenţiali investitori şi ambasadori străini. A fost semnat un acord între Republica Moldova şi Franţa, care prevede acordarea unui sprijin pentru digitalizarea serviciilor feroviare şi achiziţionarea de noi locomotive şi vagoane. Înainte de a primi această asistenţă, autorităţile de la Chişinău trebuie să elaboreze un raport de analiză a situaţiei din domeniu.    

EXCELENŢA SA PAUL GRAHAM, ambasadorul Franţei în Republica Moldova: „Franţa, în calitate de lider european în tehnologii şi inginerie feroviară, va oferi suport, asistenţă şi expertiză tehnică Guvernului Republicii Moldova şi Căilor Ferate din Moldova. Trezoreria franceză şi Agenţia Franceză de Dezvoltare vor lucra împreună cu Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale şi CFM pentru optimizarea listei de priorităţi de finanţare care au fost prezentate astăzi, la acest forum.”

Studiul urmează să fie finalizat în câteva luni, dar prioritatea de bază este reînnoirea flotei feroviare a Republicii Moldova, care în următorii cinci ani va ieşi din uz, susţine ministrul infrastructurii, Andrei Spânu. Oficialul recunoaşte că pentru a readuce sectorul feroviar la viaţă şi a-l transforma într-un motor al economiei naţionale e nevoie de mult timp şi eforturi colosale.

ANDREI SPÂNU, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: „Calculul e simplu. Avem nevoie de aproximativ trei miliarde de euro pentru a reconstrui toată infrastructura. Şi de un termen de la 15, până la 20 de ani, ca să aducem la bun sfîrşit acest program. De asemenea, trebuie să spunem sincer. Fără Uniunea Europeană, fără partenerii noştri, acest lucru nu va fi posibil de făcut.”