Termenul pe care președintele Republicii Moldova, Maia Sandu l-a definit ca țintă pentru aderarea țării pe care o conduce la Uniunea Europeană, respectiv, anul 2030, este unul „extrem, extrem de ambițios” deoarece „îi va fi foarte, foarte greu Republicii Moldova în procesul de aderare”, a declarat, în cadrul emisiunii Articolul VII, la TVR Internațional, fostul negociator al României cu UE, Leonard Orban.
“Negocierile de aderare sunt un proces extrem de complex . Are acest proces și o parte tehnică foarte importantă, dar pe de altă parte, este și multă politică , sunt multe chestiuni ce țin de opțiuni politice atât la nivelul UE, cât și în Republica Moldova. Deci nu îi va fi ușor Republicii Moldova. Termenul de 2030 pe care dna Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, l-a definit ca țintă e un termen extrem, extrem de ambițios”, a spus fostul comisar european Leonard Orban.
Fostul consilier prezidențial Leonard Orban a opinat că soluția propusă de președintele Republicii Moldova , respectiv “o aderare în trepte”, este dificil de acceptat de UE deoarece a existat un precedent cu aderarea Cipru. Republica Moldova trebuie să-și rezolve mai întâi problema cu regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia, care tinde să se transforme într-o a doua regiune transnistreană a subliniat Orban.
"Nu știu în ce măsură UE ar mai putea să accepte în prezent o asemenea soluție. A mai fost un precedent cu Cipru. Cipru a fost primit în UE înainte de organizarea referendumul de unificare a insulei. A existat o promisiune ca în cazul în care aderă Cipru la UE să se organizeze acest referendum. Doar că referendumul s-a soldat cu un rezultat negativ în ce privește comunitatea greacă. Și-atunci, insula a rămas divizată. Practic posibilitatea de reunificare a Ciprului e îndepărtată foarte mult și din ce în ce mai puțin probabilă și au rămas o întreagă serie de chestiuni care trebuie soluționate de UE. Tocmai pentru că există acest precedent cipriot trebuie soluționată această chestiune a Transnistriei înainte de aderarea Republicii Moldova . Apoi, dacă ne uităm la ce se-ntâmplă în Găgăuzia, vedem că încetul cu încetul, lucrurile se transformă într-o a doua Transnistrie. Există riscul ca această separare să se accentueze de o manieră dramatică”, a spus fostul negociator al României la UE.
Leonard Orban a mai arătat că trebuie văzut ce procent din populația Republicii Moldova susține aderarea la UE , iar acest indicator va fi la referendumul organizat, anul acesta, de Maia Sandu la alegerile prezidențiale. Un alt lucru extrem de important pentru Republica Moldova este să existe voința politică și capacitatea administrativă pentru a derula aceste negocieri de aderare, care sunt “foarte, foarte dificile, atât din punct de vedere tehnic, cât mai ales politic”. De asemenea, într-un scenariu în care Rusia ar câștiga războiul în Ucraina, “Republica Moldova nu va mai avea nici o șansă de a continua demersurile de aderare la UE, ar însemna oprirea completă a procesului de integrare”, potrivit fostului comisar european.
Leonard Orban a subliniat că Republica Moldova are mai multe avantaje legate de faptul că România este membră a UE din 2007: negocierile și acquis-ul comunitar sunt în limba română, nu în engleză cum au fost în cazul României, iar Republica Moldova beneficiază acum de expertiza negociatorilor români, aceiași care au negociat și pentru România aderarea, dar și alții.
„Și eu și dl Vasile Pușcaș, fostul negociator-șef, dar și alții suntem prezenți, disponibili să ajutăm Republica Moldova atât global, cât și sectorial, pe diferite sectoare unde lucrurile sunt mai complicate. Este un avantaj pe care Republica Moldova sper să-l utilizeze la maximum. Noi avem întreaga disponibilitate”, a conchis fostul comisar european și negociator la UE pentru România.
