MOLDOVA (IN)DEPENDENTĂ

„Moldova (IN)..DEPENDENTĂ”, Campanie TVR MOLDOVA: Corupţia - o problemă socială gravă ce afectează toate domeniile

post-img
„Moldova (IN)..DEPENDENTĂ”, Campanie TVR MOLDOVA
Sursa foto: TVR

TVR MOLDOVA lansează astăzi campania "Moldova (IN)DEPENDENTĂ". Timp de o săptămână, vom difuza reportaje în care abordăm probleme sociale care pun piedici în dezvoltarea armonioasă şi firească a Republicii Moldova. Corupţia, infrastructura proastă, migraţia, moştenirile sovietice sau sistemul de justiţie care este încă unul putred, sunt doar câteva aspecte care umbresc societatea şi frânează accesul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană. Cum văd autorităţile, dar şi cetăţenii progresul prin schimbare, aflați la TVR Moldova.

 


Corupţia în Republica Moldova este o problemă socială gravă care afectează toate domeniile din societate. Mulți poliţişti, medici, vameşi, magistrați și alți funcționari publici au ajuns după gratii pentru că au luat fără nepăsare mită, deşi au fost numiţi în slujba poporului. Dar mai este încă mult de muncă până se va face curățenie. Grav este că unii cetățeni mai cred că mita rezolvă totul încurajând astfel actele de corupţie. De ce aleg oamenii să ofere mită, dar şi efortul autorităților de a pune capăt acestui fenomen, aflăm în reportajul ce urmează.


„În viaţa mea am dat mită. – Cui? – La poliţişti, şi la medici, şi la toată lumea. Ultima mită aţi spus că anul trecut, cui i-aţi dat şi valoarea? – Cui i-am dat? La un poliţist. Câteva sute, căci cu miile e prea mult pentru ei. Miile merg la medici. Cinstit? Vreo 20 de ani în urmă prima dată”.

Unii nici nu se mai sfiesc să recunoască că au dat mită. A devenit ca un fel de dependență și cred că fără ea nu se poate. E o boală veche, mostenită dintr-un sistem sovietic anacronic, injust și imoral. Banii rezolvă totul pare a fi zicala călăuzitore in societate, iar faptele au degenerat. In opinia cetățenilor basarabeni, cele mai corupte institutii sunt cele din Justitie, Sănătate si Învăţământ. De fapt, instituții cheie intr-o societate și care ar trebui să fie fără pată.

„Pe traseul care trecea de la Hânceşti. Zic na ţie 200, fii sănătos, dar nu-i frumos ce faci. Era un băiat tânăr. Era ora 2:00 noaptea. Atât. Poliţiştii iau toţi, iar dacă nu le dai, ei cer. Nu-i corect ca într-un stat democrat ca un poliţist să primească 6,8 sau 10 mii de lei. Nu-i corect”.



La nivel guvernamental este declarată lupta impotriva corupție. Anul trecut a fost unul de foc pentru autorități și au fost incepute 480 de cauze penale de corupție sau infracţiuni conexe. Ofiţerii CNA au documentat cu 150 de dosare mai puţine decât în 2021.



DOSARE PENALE PENTRU CORUPŢIE
2022 - 480 de cauze penale pentru corupţie
2021 - 630 cauze penale pentru corupţie



ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „În 2022, numărul dosarelor penale pentru corupție a fost într-o ușoară descreștere. Rămâne constant numărul funcționarilor publici învinuiți - în jur de 240.  Lucrul acesta arată că, în unele instituţii publice, fenomenul corupției rămâne o problemă majoră a sistemului. Cele mai multe dosare au vizat angajaţi ai Serviciului Vamal, Ministerului de Interne, Agenţiei Servicii Publice, instituţiilor medicale, AIPA și ANSA”.


Nu tot ce se anchetează ajunge și pe masa judecătorilor. Datele Centrului Naţional Anticorupţie arată că, anul trecut, din numărul total de cauze penale, mai puţin de jumătate au fost trimise în judecată.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Cei mulţi învinuiţi trimişi pe banca acuzaţilor au fost angajaţii de la ministerul de Interne şi funcţionarii din cadrul autorităţilor administrative. Printre învinuiţii care au ajuns în faţa unui judecător au fost şi trei funcţionari din cadrul altor ministere, dar şi trei medici. Învinuiţi de corupţie au fost avocaţi, un judecător, un procuror, un deputat, un pedagog, un preşedinte de raion, dar şi un vice-ministru”.


În topul celor mai corupţi funcţionari publici sunt cei din Ministerul de Interne. Recent, un poliţist de la Inspectoratului de Poliţie Edineţ, a fost reţinut în timp ce lua o mită 1500 de euro. Reprezentanţii Ministerului susţin că, în acest an, este o scădere cu 30 la sută a actelor de corupţie în rândul angajaţilor iar prevenirea acestor fapte este prioritară.


VLAD COJUHARI, secretarul adjunct, Ministerul de Interne: „Într-adevăr cei mai expuşi sunt persoanele cu funcţie de execuţie, ofiţeri, chiar având studii superioare, dar cu un salariu mai mic.  Da, noi suntem în top, întorci foaia pe numărul de raportări, tot suntem în top. Numărul unu în Republica Moldova care raportează cazurile de corupţie este Ministerul de Interne”.


Acte de corupţie sunt şi în sistemul de sănătate. Unii angajati  conditionează actul medical și incalcă jurământul lui Hipocrat. Se dau bani pentru operatii, medicamente, tratamente sau concedii medicale. Unii pacienti nu se duc doar cu boli la doctor ci si cu plicul cu bani imaginându-și că doar așa se pot vindeca. Leacul trebuie insă să fie altul.

ALEXANDRU GASNAȘ, secretar de stat, Ministerul Sănătăţii: „Pe lângă partea de profilactică, să facem traininguri şi să explicăm. Noi încercăm să oprimizăm aşa procesele ca să fie cât mai mică interacţiunea sau posibilitatea de corupere a medicilor. Acest lucru îl facem prin uneltele digitale”. 


Este de notorietate și corupția din vămi. Anul trecut, s-au inceput 99 de anchete de serviciu şi au fost sancţionați 115 angajaţi. În prezent, pe rol sunt 5 cauze penale, iar 80 la sută din actele de corupţie sunt comise de vameşii de la frontiere dar şi de la posturile interne.


VALERIU NANI, reprezentant al Serviciului Vamal: „Tot pe 2022, opt funcţionari vamali au fost demişi din funcţie. Săptămânal se efectuează atât în punctele de frontieră, cât şi interne, chiar şi în subdiviziunile apartului central, birourilor vamale. În afară de asta avem centrul de instruire, unde regulat se petrec lecţii, instrucţiuni pe domeniul integrităţii”.


Şi ministrul Educaţiei recunoaşte că fenomenul corupţiei imbolnăvește invatămintul. Iar cauze sunt destule.


DAN PERCIUN, minsitrul Educaţiei: „Vorbim de salarizarea proastă, de exemplu, care este insuficientă şi crează o premiză. Pe de altă parte este şi lipsa de control şi lipsa de sancţiuni. Anul acesta avem o primă situaţie când CNA-ul a dus la bun sfârşit un asemenea caz şi a aplicat amendă pentru aceste colectări informale”.


Corupția este peste tot unde sunt functionari publici si bani sau servicii de la stat Cei de la Agentia de Interventie și plati pentru agricultura fac eforturi pentru a limita fenomenul și se fac planuri și instruiri chiar si cu sprijin din străinătate.

DIANA COŞALÎC, directorul adjunct, AIPA: „Pune accentul pe fortificarea de capacităţi, pe veridicitatea datelor, pe verificarea angajaţilor. Avem un plan de integritate bine determinat pentru a-l implementa pentru anul 2023-2024. Anual, Agenţia este supusă verificării sau misiunii de supraveghere de către o companie din exterior. Agenţia a optat pentru o agenţie din România”.



În perioada 2022-2023, cea mai mare mită a fost de 200 de mii de euro dar lista mitei si a pagubelor colaterale e extrem de lungă.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Anul trecut, valoarea totală a prejudiciului cauzat de faptele de corupție este estimat la peste 211 milioane de lei. Vorbim despre corupere pasivă, corupere activă, trafic de influenţă, depăşirea atribuţiilor de serviciu dar şi alte infracţiuni. Pagubele aduse bugetului public sunt de peste 21 de milioane de lei. Centrul Naţional Anticorupţie a reuşit să pună sechestru în valoare de doar 12 milioane de lei”.



VALOAREA PAGUBELOR PROVOCATE DE CORUPȚIE

Prejudiciu total - 211 milioane de lei
Prejudiciu bugetul public - 21 miliaone de lei
Sechestru - 12 milioane de lei



Una dintre solutii pentru a limita corupția este identificarea cauzelor și renuntarea la vechile obiceiuri. Cetățenii trebuie să devină constienti că, dacă nu mai oferă mită, pot face o societate mai bună.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Cele mai multe denunţuri la CNA sunt făcute, din păcate, de către persoanele care au încercat, prin toate căile posibile, să-și rezolve problemele doar în schimbul banilor. Potrivit legii, persoanele care au propus sau au dat mită şi se autodenunță, sunt scutite de răspundere penală. Anul trecut însă, au fost şi persoane care au tăinuit mituirea, iar ofiţerii CNA au trimis în judecată 45 de cauze penale pentru că au dat mită”.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu știe câți detinuti sunt in inchisori pentru fapte de corupție. Nu se fac la ei astfel de statistici si e greu de spus ciți vinovați ajung in realitate după gratii. Pe de altă parte, ofiţerii CNA consideră că legislaţia are lacune, iar în multe cazuri - persoanele vinovate scapă prea uşor.

DUMITRU CUCEAŞ, şef interimar al direcţiei urmărire penală, CNA: „Sunt lacune ce ţine pestru stabilirea pedepselor ce ţine de coprupţie, însă la acest compartiment din câte am înţeles s-a revenit şi urmează să fie implimentate anumite modificări în Codul Penal”.


SERGIU MUNTEAN, avocat: „Legislaţia nu soluţionează această problemă, ori sancţiunile penale nu sunt atât de suficiente. Pentru comiterea acestei fapte, legea prevede sancţiune chiar şi cu suspendare, ceea ce nu îndeplineşte în totalitate prevenirea acestui flagel”.

Potrivit Codului Penal, pentru luare de mită, funcţionarii publici riscă până la 7 ani de inchisoare, şi privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice de până la 10 ani. Pentru cei ce dau mită, pedeapsa este de până la 6 ani de inchisoare. Aceleasi pedespse sunt si pentru traficul de influenţă.

author-img_1

Svetlana Cojocaru

Reporter