Interviurile și Reportajele Telejurnalului

Reportajele Telejurnalului: Tragedii de la geamul spitalului

post-img
Reportajele Telejurnalului
Sursa foto: tvr

În 2022, în spitalele din Republica Moldova, nouă pacienţi nu au mai suportat suferința și au încercat să-și pună capat vieții. Unii dintre ei au si reusit, din păcate. Și anul trecut au fost inregistrate 10 cazuri și au fost 3 decese. Nici in acest an, spitalele nu au fost lipsite de incidente tragice. Sunt deja două victime care si-au pus capăt zilelelor. Am încercat să aflăm care sunt cauzele acestor tragedii şi cum pot interveni autorităţile pentru a soluţiona problemele. Vă atenţionăm că urmează detalii ce vă pot afecta emoţional.


PACIENŢI CU TENTATIVE DE SUICID 2022 9 CAZURI 2023 10 CAZURI


DIANA MANEA director, Institutul de Medicină Urgentă: Ancheta a arătat că au fost respectate toate procedurile interne. Acest pacient nu a avut nevoie de consultul psihologului anterior. Într-adevăr a fost vorba de o violenţă undeva, poate în familie sau o violenţă pe parcurs, care poate a dus la acest pacient o schimbare comportamentală. Dar nu toţi pacienţii cu schimbări comportamentale sunt consultaţi de psiholog. A fost un suicid care nu a fost posibil de prevenit. In ianuarie 2023, un bărbat de 68 de ani a murit in timp ce era la Institutul de Medicină Urgentă. A ales singur sa-și pună capăt zilelor. Medicii au făcut o anchetă internă, iar poliţia a deschis un dosar penal. La fel se întâmplă în toate cazurile în care pacienţii își pun capăt zilelor. Problema e consemnată de specialiști in toate spitalele din lume mai ales in cele Oncologice sau de Psihiatrie. Cei ce coordonează domeniul de sănătate incearcă să explice aceste tragedii. Iar răspunsul a fost creşterea, în rândul populaţiei generale şi la nivel global, a ratei suicidale.

ALA TOCARCIUC expert internațional în sănătate publică: Să găsim scuze, întotdeauna e uşor. Asta nu ar trebui să ne liniştească. Din contra, ar trebui să ne gândim că nivelul global este foarte mare şi acolo e greu de intervenit. Şi, respectiv, poate putem noi întreprinde ceva ce ar putea ajuta şi la nivel global.

ALEXANDRU GASNAŞ secretar de stat, Ministerul Sănătăţii: Ministerul Sănătăţii are anumite ordine şi încearcă să fortifice prevenirea suicidului, sunt anumite acţiuni pe care le-a făcut, în primul rând este ordinul MS şi ghidul propriu-zis de siguranţă a pacienţilor. În acest ghid, în capitolul 3 şi 10, sunt foarte bine stipulate care sunt acţiunile medicilor pentru preîntâmpinare, pentru ca sunt chestionare, se întreabă pacienţii pentru un potenţial gânduri suicidale.

,,NOI CONSIDERĂM CĂ A FOST UN ACCIDENT"

În discutiile cu reprezentanţii spitalelor in care au avut loc aceste tragedii, ni s-a spus că pacienții au avut schimbări de comportament sau chiar halucinaţii. Un exemplu recent este în ianuarie 2024, la Institutul Oncologic. Era seara târziu când un bărbat de 56 de ani, spitalizat pentru radioterapie, a căzut de la înălţime. Pacientul suferise de o tumoră în zona creierului iar medicii confirmă că exista riscul ca aceasta să-i afecteze centrele responsabile de comportament şi gândire. În acelaşi timp, medicii califică acest caz drept un accident. În acea seară, după cădere, potrivit analizelor făcute de medici, bărbatul suferise doar o luxaţie.

VICTOR CERNAT şef, Departament Oncologie Radiologie, Institutul Oncologic: Ca până dimineaţă, când a venit echipa de gardă, pe la ora 7 pacientul a decedat. Dar nici ecografia, nici examenul analizelor nu a arătat vreo problemă care ar putea duce la decesul pacientului. Din spusele pacienţilor din salon şi a personalului de gardă, el avea un comportament neadecvat, avea halucinaţii uneori. câţiva pacienţi ne-au spus că el aude glasuri. - În urma acestui caz, s-a constat vreo greşeală a actului medical? – Nu, nu.

ALEXANDRU GASNAŞ secretar de stat, Ministerul Sănătăţii: - Deci, dvs cunoaşteţi că în cazul de la Institutul Oncologic a fost vorba despre un suicid? – Păi… pacientul, da… nu că tentativă, dar chiar suicid. Şi ceea ce cunoaştem noi din rezultate, pacientul având un diagnostic nefavorabil pentru el.

PACIENT ÎN EVIDENȚA PSIHONEUROLOGULUI

O tragedie s-a înregistrat şi la Spitalul Raional Soroca, în decembrie 2023. Victima a fost un bărbat de 66 de ani, internat în Secţia de Chirurgie și aflat în evidența psihoneurologului. In spital s-a aflat de asta abia după moartea violentă a pacientului.

NINA SPOIALO vicedirector, Spitalul Raional Soroca: Asistentele medicale erau ocupate prin saloane, pacientul de sine stator a părăsit salonul. A făcut un delir, cu halucinaţii vizibile. Dumnealui avea şi acasă crize… şi se afla la evidenţă la neurolog şi psihoneurolog. - Dvs, când l-aţi internat, aţi ştiu că este la evidenţă? – Ştiţi… nu am ştiut, cred că, din spusele soţiei noi am ştiut că el este consumator de alcool. – Dar că este la evidenţa medicului neurolog? – Dar că este la evidenţă noi am aflat pe urmă.

Tot in decembrie 2023, un alt pacient, de 76 de ani ,s-a sinucis la Spitalul Sfânta Treime din Chişinău. Reprezentanţii instituţiei au refuzat să ne ofere explicatii.

GĂSIT MORT DUPĂ DOUĂ SĂPTĂMÂNI

O lună mai târziu, în curtea aceleiaşi instituţii, a fost găsit trupul neînsufleţit al unui alt pacient, in visrta de 63 de ani. Tragedia s-a produs după aproape două săptămâni de la internare.

GALINA ALCAZ purtător de cuvânt, Spitalul Clinic Municipal ,,Sfânta Treime": Pe data de 7, fără a anunţa pe cineva, pacientul a părăsit secţia. Ce s-a întâmplat mai departe… – La internare a fost consultat de un psiholog, pentru a vedea starea lui? – Vedeţi dvs când e vorba de o patologie gravă, se includ medicii, dacă e vorba de o patologie ce trebuie vindecată, unde prevalează durerile.

Conducerea instituției a declarat doar că pacientul a părăsit spitalul fără a anunţa pe cineva. Surse din cadrul anchetei au declarat pentru TVR MOLDOVA că bărbatul ar fi căzut de la etaj şi a fost găsit abia după ce s-a topit zăpada. Ipoteza a fost negată de administraţia unităţii sanitare.

COMUNICATUL SPITALULUI SFÂNTA TREIME: "Pacientul, fiind la a treia zi de spitalizare, la ora 16:40 a fost văzut de personalul medical cum părăsește secția prin fereastra pe care a deschis-o. Secția se află la etajul 1, cu fereastra la înălțimea de 1,2 m de la pământ. Personalul medical a încercat reținerea pacientului, ceea ce nu le-a reușit. Cu regret, persoana nu a fost găsită decât peste 15 zile, într-un loc dosit, ascuns și nu acoperit de zăpadă".

TENTATIVĂ EȘUATĂ LA ŞTEFAN VODĂ

Un caz ce putea fi tragic a fost înregistrat şi la Spitalul Ştefan Vodă, în septembrie 2023. Din fericire, pacientul de 38 de ani a supravieţuit tentativei de suicid. Înainte de incident, pacientul a fost consultat de psihologul spitalului şi urma un tratament.

VICTOR PELIN director interimar, Spitalul Raional Ştefan Vodă: În salon separat era el şi tatăl lui care a decis să asiste la tratament. Avea devieri, dar neînsemnate. Dar avea tratament, chiar în ziua ceea a fost văzut de medici specialişti neuropatologici.

ALEXANDRU GASNAŞ secretar de stat, Ministerul Sănătăţii: De exemplu, dacă în cadrul unei instituţii spitaliceşti, medicul observă că sunt anumite simptome care nu sunt în anamnesticul pacientului, deci este un caz nou propriu-zis, după protocol – medicul este obligat, cere un consult neapărat al unui psihiatru şi urmare a consultului se ia anumite decizii, ce tip de tratament. În marea majoritate, este tratament medicamentos, pentru a opri crizele sau furia acută. Pacientul este imobilizat, iarăşi este ghid, nu e ca în filmele despre alte timpuri.

NU AU FOST CONSULTAŢI DE PSIHOLOG

Cu excepţia Spitalului Raional Ştefan Vodă, aproape toţi reprezentanţii spitalelor unde au avut loc tragediile ne-au declarat că pacienţii nu au necesitat un consult al psihologului sau psihiatrului. Deşi tot ei au subliniat faptul că persoanele au avut schimbări de comportament sau halucinaţii.

VICTOR CERNAT şeful, Departament Oncologie Radiologie, Institutul Oncologic: Noi am socotit de cuviinţă că este vorba de urmările tratamentului pe creier, tratament destul invalidizant. Avea un comportament… cine nu are un comportament straniu într-o instituţie mai ales ca a noastră, când pacientul a fost operat la creier. Psihologi sunt trei, dar ei se ocupă mai mult cu consolare, cu psihoterapie a pacienţilor.

DIANA MANEA director, Institutul de Medicină Urgentă: Institutul de Medicină Urgentă are psihologi, ei sunt mai mult pentru pacienţi. Sunt la Centrul Naţional de Epileptologie. La necesitate, ei vin în staţionar, mai ales atunci când avem pacienţi care îşi pierd rudele în accidente rutiere şi ei au supravieţuit sau pacienţii care suferă intervenţii chirurgicale laborioase.

NINA SPOIALO vicedirector, Spitalul Raional Soroca: Nu avem noi aşa specialist. Suntem noi singuri, medicii, psihologi, cu părere de rău. Nici nu sunt specialişti, am înţeles. Avem un psiholog în teritoriu. Ne isprăvim noi cu puterile noastre şi apelăm mai des la doamna psihiatru. Foarte des ne întâlnim cu aşa cazuri, în care pacienţii fac stările astea psihotice, care sunt destul de agresive.

ALEXANDRU GASNAŞ secretar de stat, Ministerul Sănătăţii: - Sunt instituţii unde ar trebui să fie psihologi şi nu există în prezent? - Nu există aşa ceva. Chiar dacă ei nu sunt pe moment, sunt contractaţi specialiştii, dar sunt unităţi (n.r. astfel de situaţii), deci fiecare instituţie are şi psihologi, şi psihiatri care activează.

7 TRAGEDII DE LA GEAMUL SPITALULUI

Anchetele făcute in cazurile din 2023 au stabilit că toate decesele au fost in urma suicidului iar politia sustine că nu au fost motive pentru a face mai multe investigaţii.

ALEXANDRU LUPAN şef, Direcţie Management Operaţional, IGP: Noi stabilim dacă nu este un aspect infracţional care stă în spate care a determinat persoana să recurgă la acest gest. Ori însăşi norma penală prevede anumite agravante. Ele sunt cazuri de trafic de fiinţe umane, trafic de organe, traficul de copii, victimă a violenţei domestice, în caz că a survenit suicidul urmare a violenţei domestice şi încălcarea de drepturi a cetăţenilor. Iată doar în aceste cazuri se iniţiază urmărirea penală. Cazuri în care pacienţii de la spitale să fi recurs la acest gest după asemenea infracţiuni nu am constatat.

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii ne-au spus că iau măsuri pentru a reduce rata suicidurilor. Sunt organizate traininguri pentru medici şi se lucrează la noi abordări, mai ales, pentru a comunica pacienţilor diagnosticele grave.

ALEXANDRU GASNAŞ secretar de stat, Ministerul Sănătăţii: În toată lumea, este un grad de deschidere cel puţin a serviciului oncologic, noi ne-am îngrădit cu garduri în jur. Clar că sunt anumite etape, care din punct de vedere medical nu se poate acţiona, dar asta nu înseamnă că e punct aici, se necesită anumit grad de consiliere. Am discutat la Consiliul de Administrare cu colegii, să formăm acest traseu şi să formăm o echipă multidisciplinară şi un centru de coordonanţă a acestor pacienţi.

Iar potrivit expertului în sănătate publică, Ala Tocarciuc, suicidul în rândul pacienţilor este o problemă gravă care trebuie soluţionată.

ALA TOCARCIUC expert internațional în sănătate publică: E normal să începem să vorbim – unul. Doi – să vedem unde putem coopta psihologi dacă ei nu sunt, asta ar fi o măsură temporară. Nişte instruiri elementare pentru medicii specialişti, pentru că am văzut că sunt multe proiecte de mental heal în RM. Cred că tot ar ajuta, ca un pic să dezvolte capacităţile medicilor să fie atenţi şi în direcţia asta inclusiv.

Persoanele cu probleme emoţionale sau care au gânduri suicidate sunt îndemnate să apeleze la Linia Verde Antisuicid. Pot apela la telefonul afişat pe ecran sau pot scrie un mesaj pe emailul ajutor@pentruviata.md

LINIA VERDE ANTISUICID 0608 06 623 AJUTOR@PENTRUVIATA.MD

author-img_1

Cristina Mirca

Reporter