Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Mark Zaharovici, vă mulţumim pentru posibilitatea de a vă intervieva. Vladimir Putin a primit recent un nou mandat de președinte al Federației Ruse. Mulți lideri occidentali consideră că războiul ruso-ucrainean nu se va încheia atâta timp cât Putin este la conducere. În acest context, vreau să întreb câtă influenţă are regimul acestuia? Există și vulnerabilități?

Mark Feygin, avocat și vlogger rus: Trebuie să spunem că nu e vorba nici de realegere şi nici de alegeri. Este de fapt, o procedură absolut decorativă fără conţinut. Ca formă, ea mai aminteşte despre un fel de alegeri sau despre ceva de genul acesta. Dar de facto, el (n.r. Vladimir Putin) s-a reales singur. Au fost anunţate rezultate luate de undeva din pod de 87,3 sau 87,4 la sută din voturi pe care le-ar fi obţinut. E clar despre ce fel de rezultat e vorba, dar el e necesar pentru atingerea unor scopuri politice, nu doar pentru a demonstra susţinere totală (n.r. din partea cetăţenilor) pentru Putin, ceea ce e logic într-un sistem totalitar, ci şi pentru a arăta că sunt susţinute acţiunile sale din Ucraina,  aşa-numita "operaţiune militară specială". În ceea ce priveşte soarta regimului lui Putin, desigur e foarte simplu să te bazezi pe experienţa secolului trecut şi să afirmi că, odată cu moartea dictatorului, i se pune capăt şi sistemului pe care el îl întruchipează. Că dacă Putin ar muri mâine, atunci sigur s-ar sfârşi războiul şi că foarte multe lucruri în spaţiul geopolitic al fostei USSR s-ar schimba, nu? Adică presiunea pe statele din fosta URSS aflate în sfera sa (n.r. a preşedintelui rus Vladimir Putin) de interese, Republica Moldova apropo, se numără printre ele, ar scădea şi ele ar răsufla uşurat. Ar fi o perioadă de transformări, de schimbări a conducerii şi în această perioadă desigur, ar fi apărut o şansă, o fereastră de oportunitate pentru aceste state ca să scape de protectoratul Moscovei şi să se integreze pentru totdeauna în Occident. E ceea ce probabil s-ar fi întâmplat, dar să vorbim că asta ar fi însemnat sfârşitul definitiv al sistemului post sovietic, putinist, acum deja totalitar, e prea devreme. Sunt procese care pot grăbi sfârşitul lui Putin şi al regimului său. Înfrângerea în război, izbucnirea unui conflict cu Occidentul extins până la un al treilea război mondial, alte procese în interiorul conducerii din Rusia, în interiorul clasei conducătoare, ar putea grăbi probabil asta (n.r. căderea regimului lui Putin), dacă cineva s-ar hotărî să-şi exprime nemulţumirea, să se răscoale sau să organizeze o rebeliune militară. Şi noi am văzut deja aşa ceva anul trecut în timpul războiului, pe 24 iunie, când Prigojin a pornit spre Moscova ajungând până la Stupino. În principiu, acest lucru nu poate fi exclus, dar eu numesc asemenea cazuri "venirea lebedelor negre". Nu ştiu cât ar putea fi de exact, dar desigur, ca şi orice regim, care devine tot mai înrăit, şi acesta mereu riscă să cadă în neant, în entropie, înaintea beneficiarului său, care în cazul de faţă e Putin. Adică asta s-ar putea întâmpla nu neapărat în mod firesc, nu pe cale organică, ci neorganică, prin încetarea prematură a sistemului însuşi în urma unor evenimente, a haosului, etc. Deocamdată, haideţi să fim precauţi! Putem spune sigur că odată cu moartea lui Putin, cu moartea lui firească, multe dintre cele începute de el se vor sfârşi, războiul şi procesele globale legate de încercările de a se revanşa în spaţiul fostei URSS. Asta e sigur. Când se va întâmpla acest lucru? – Dumnezeu ştie. El (n.r. Vladimir Putin) are 72 de ani şi plănuieşte să trăiască veşnic.    

PREVIZIUNI PENTRU URMĂTORUL MANDAT AL LUI PUTIN


Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Cum va fi totuşi cel de-al cincilea mandat al lui Vladimir Putin în interiorul Rusiei şi dincolo de hotarele ei?

Mark Feygin, avocat și vlogger rus: În ceea ce priveşte situaţia din interiorul Rusiei, vedem deja primele semnale de a uzurpa şi mai mult puterea şi de a aduce sistemul de la metode dure totalitare la metode totalitare clasice până la suprimarea tuturor rămăşiţelor de libertate rămase, precum e prevederea constituţională ce ţine de libertatea de a ieşi sau a intra în ţară. Această libertate este deja limitată de facto pentru cetăţenii ruşi şi va fi limitată şi mai mult, fără îndoială. În afară de asta, vor restricţiona şi accesul pe internet, în genere schimbul informaţional în sensul larg al acestui cuvânt, pentru ca prin această cortină de fier care cade, care deja a căzut, să nu pătrundă ceva ce ar putea provoca nelinişte sau anumite invective la adresa sistemului. Asta va continua. Represiile se vor extinde fără îndoială şi acestea se vor răsfrânge nu doar asupra cetăţenilor predispuşi să fie în opoziţie, a oponenţilor regimului, a oponenţilor războiului... Mai degrabă ele (n.r. represiile) se vor răsfrânge şi asupra celor loiali regimului. De ce? Am mai văzut asemenea cazuri în perioada lui Stalin. Atunci funcţionarii din partid şi colaboratorii din NKVD erau lichidaţi de rând cu burghezii rămaşi sau cu cei neloiali din partid "buharinii", "troţkiştii" etc. Probabil că pentru a face sistemul mai dur va fi nevoie ca aceste represii să fie îndreptate şi împotriva celor loiali, oligarhilor, birocraţilor şi altor persoane. Dar pentru asta e nevoie de un aparat ramificat cu atribuţii sporite pentru represalii care există deja şi care se va extinde. De ce face Putin asta? Pentru că din punctul meu de Vedere, şi asta e versiunea mea, în următorii 12 ani, în următorii 6 ani şi în următorul lui mandat scadent când va avea 84 de ani spre sfârşitul celui de-al doilea mandat formal, el are nevoie de un sistem totalitar care să funcţioneze după principiul dinastic. El are nevoie să-şi asigure continuitatea puterii pe cale ereditară. El nu are nevoie de un succesor aşa cum l-a ales odată Elţin pe el, ci de un succesor din rândul rudelor de sânge cum sunt fiii sau fiicele ş.a.m.d. Asta e important, iar această problemă nu e uşor de soluţionat. E o problemă mult mai complicată decât a lăsa un succesor de exemplu, din rândul generalilor FSB etc. Nu e o problemă uşoară. Asemenea generali sunt mulţi. Dar să faci în aşa fel, încât în locul puterii, în locul celor care controlează puterea şi tot sistemul din Rusia să vină copiii lor, urmaşii lor, nu doar cei ai lui Putin, dar şi din anturajul lui, trebuie să depui foarte multă străduinţă, foarte mult efort pentru a reuşi. Aparatul pentru represalii e necesar anume pentru atingerea acestui scop. În ceea ce priveşte politica externă, războiul, militarismul, revanşismul, acestea sunt instrumentele pe care le va folosi Putin pentru a-şi atinge scopurile. Sunt absolut convins că războiul din Ucraina va fi factorul determinant. Dacă Putin va reuşi, într-o situaţie în care nu va putea nici câştiga şi nici pierde războiul, să încheie totuşi cumva conflictul, păstrând de exemplu 20 la sută din teritoriile ocupate în componenţa Federaţiei Ruse şi impunând anumite condiţii Ucrainei, iar eu cred că asemenea soluţie de pace e luată în calcul la Washington şi în alte capitale europene, atunci cred că Putin va considera că nu a pierdut. Putin se va pregăti pentru un nou război. El nu va renunţa la planurile de a cere de la europeni bonusul său şi va continua războiul peste o anumită perioadă. El plănuieşte să consolideze capacităţile militare ale ţării prin creşterea numărului de soldaţi din armată până la două milioane sau până la două milioane şi jumătate de oameni, dar poate şi mai mult, în funcţie de posibilităţi. El a repornit industria militară care funcţioneaă pentru susţinerea războiului şi în acelaşi timp a creat un sistem de pregătire a rezerviştilor pentru viitoarele războaie după cel din Ucraina. Aşa că din acest punct de vedere, pentru Europa de Est nu se aşteaptă nimic bun. E părerea mea personală.

REŢEAUA DE INFLUENŢĂ A KREMLINULUI


Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Mark Zaharovici, anul acesta în Europa este un an electoral, inclusiv în multe țări. Va fi realeasă chiar şi componenţa Parlamentului European. Cum credeţi că va acționa Kremlinul? Poate să se infiltreze în aceste procese?

Mark Feygin, avocat și vlogger rus: Ei bine, Kremlinul nu a renunțat niciodată să influenţeze alegerile europene și chiar alegerile americane. El are proprii săi "proxy" în Franța și Germania. Ce este de exemplu, "Alternativa pentru Germania" (n.r. partid extremist)? Am adus doar unul dintre exemple și există multe astfel de partide fie de dreapta, fie de extrema stângă, sunt diferite. El va încerca să facă rost de politicieni loiali în acest mediu, ajutându-i să câștige alegerile, să ajungă la putere. La fel ca Trump, ca Marine Le Pen, ca şi alți politicieni de acelaşi tip. Adică nu este nimic nou. Ei (n.r. ruşii) îi vor ajuta oferind bani acolo unde este posibil, îi vor ajuta din punct de vedere informaţional prin intermediul propagandei lor, canalelor lor, adică în moduri foarte diverse. Kremlinul nu va renunța niciodată, folosind inclusiv serviciile speciale, la încercările de a influența rezultatele alegerilor politice. Nu va renunţa niciodată deoarece aceasta este sarcina principală pe care o au în faţă structurile corespunzătoare ale sistemului în plan extern.

STRATEGIA RUŞILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA


Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Întrucât tot am atins tema alegerilor. Anul acesta şi în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale și un referendum privind orientarea statului. Președintele Maia Sandu a fost cea care a cerut organizarea unui referendum pentru a consacra integrarea europeană în Constituție. Ar trebui să ne așteptăm la surprize din partea Kremlinului?

Mark Feygin, avocat și vlogger rus: Ei bine, am mai auzit asta de multe ori. În regiunea transnistreană, am impresia,şi corectați-mă dacă greşesc, a avut loc o adunare a deputaților sau ceva de genul acesta în ajunul discursului lui Putin din 29 februarie, nu? Cu apeluri evazive la ajutor, sprijin, inclusiv în confruntarea cu autorităţile oficiale de la Chișinău. În general, Moscova e foarte interesată de Moldova. Este interesată de ea încă din anii 90, din perioada în care Snegur era încă în fruntea Moldovei. Şi amintiți-vă toată povestea asta cu introducerea unui contingent pe teritoriul regiunii transnistrene, evenimentele de la Tiraspol, Bender și așa mai departe. Păi, bineînțeles că Rusia e interesată necondiționat. Ar vrea Putin să acapareze Moldova, ca să spunem așa, prin mijloace militare sau politice? Ei bine, există partide "proxy" care funcționează și sunt finanțate de Kremlin, cum e partidul lui Şor şi acesta nu e un secret. Dar iată, au arătat recent o fată, nici nu-mi amintesc numele ei de familie, din Găgăuzia, care a fost la Moscova...

E vorba de başcanul UTA Găgăuzia, adică guvernatorul UTA Găgăuzia.

Aha, e şi guvernator! E ca în acel banc când bărbatul priveşte prin broasca uşii cum îl înşeală soţia, iar când de cealaltă parte i se închide vederea cu sacoul, el refuză să recunoască realitatea amăgindu-se că nimic nu e neclar, înţelegeţi? Dacă guvernatorii merg la întâlniri cu Putin, este destul de evident că există un interes direct de a influenţa situaţia din Moldova. Cred că aici nu pot fi două păreri. Prin urmare, din acest punct de vedere, desigur, Putin consideră că în anumite împrejurări va trebui neapărat să realizeze un plan prin care să împiedice Moldova să ajungă în UE și NATO,  în primul rând. Şi asta în pofida modificărilor Constituției pe care le propune Maia Sandu privind integrarea europeană, integrarea occidentală şi în genere euroatlantică, precum se pare, și așa mai departe. Dar cum poate fi aplicat planul? Ei bine, astăzi, pe fondul războiului care se desfăşoară la granița Moldovei cu Ucraina, ea se învecinează cu regiunea Odessa, de exemplu, regiunea transnistreană și așa mai departe. Ei bine, este clar că acestea pot fi metode militare. Cel puțin deocamdată, ele rămân actuale. Din punct de vedere politic, depinde de însăși conducerea politică din Moldova. Va permite ea să-i fie influențate prin intermediul partidelor pro-Moscova acţiunile, politica, etc., sau va opune o rezistenţă dură pentru a suprima toate aceste partide, toate aceste activități. Asta va depinde de conducerea Moldovei. Eu mai cred că, în 2022, la sfârșitul acelui an, se purtau discuţii pe valul succesului după operațiunea de la Harkov din Ucraina când a fost eliberat un teritoriu semnificativ de peste 11 mii de kilometri în regiunea Harkov şi teritoriul Hersonul de pe malul drept al Niprului. Discuția era despre un atac (n.r. al armatei ucrainene) dinspre regiunea Odessa pentru a dispersa acest contingent de la Tiraspol, format din așa-ziși pacificatori. Ei bine, a existat interes şi pentru depozitele de la Colbasna și așa mai departe. Și bănuiesc că Maia Sandu într-adevăr, a renunţat la această idee, deoarece pur și simplu voia să evite multe victime, vărsări de sânge. Deocamdată nimeni nu a dat asigurări că nu s-ar vărsa sânge. Înțelegeţi? Numai că (n.r. vărsarea de sânge) nu ar avea loc la inițiativa celor care au vrut să ajute Moldova, Ucraina, Kievul, poate cu aprobarea sau fără aprobarea Occidentului, ci la iniţiativa Moscovei. Moscova se pregătește și ea pentru o soluție militară. Aici. Cum va fi implementată? Acesta este deocamdată un mister. Ea mai are cu ce se ocupa în Ucraina, dar cred că Moldova este una dintre ținte, desigur.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Pentru că tot l-aţi menționat pe Ilan Şor și acest partid. Recent, la Chișinău, a venit o persoană cu care ați avut o relație personală. E vorba de Alexey Alekseevich Venediktov. El a oferit interviuri, a luat interviuri, apoi s-a întors la Moscova și l-a intervievat pe Ilan Şor, despre care autoritățile Republicii Moldova spun că este acum principalul instrument al Moscovei pentru a destabiliza situația din Moldova. Din punctul dumneavoastră de vedere, este un fel de operațiune specială sau este doar o vizită a unui jurnalist de la Moscova?

Mark Feygin, avocat și vlogger rus: Venediktov pur şi simplu nu este jurnalist. Nu-l interesează interviul pe care îl ia în Moldova. El îndeplinește o anumită misiune care i-a fost încredinţată de administrația prezidențială. Ei bine, el are legături strânse cu Kiriyenko,  un prieten al lui Peskov, interacționează strâns cu Lavrov și, în principiu, cu câțiva oameni de seamă din Lubianka. Toţi aceştia, desigur, sunt legaţi de Kremlin ca atare dar, în principiu, acţiunile lor sunt coordonate de administrația prezidențială. El nu călătoreşte nicăieri şi nu ia interviuri întâmplător. Acest lucru trebuie înțeles. El a călătorit în Letonia, vizitează adesea Europa. Să începem de la faptul că el a fost redactorul Gazprom Media, post de radio deținut de Gazprom Media. El a fost o persoană care a efectuat diverse tipuri de operațiuni speciale, operațiuni politice, desigur. E vorba anume despre ele. Iar în raport cu Moldova, acţionează în aceeaşi calitate. Apropo, el își dorea foarte mult să pătrundă în Ucraina, să se afle acolo, să devină un fel de mediator. Dar în Ucraina nu sunt proști. Acum războiul e în desfăşurare şi el imediat a fost respins. În Moldova și în alte țări unde nu totul este evident, el e primit şi de aceea el îndeplineşte un fel de misiune făcând navetă pentru a stabili conexiuni și a media în interesul Kremlinului. Este important să înțelegem că nu acţionează în numele păcii, în interesul Moldovei, al democrației, ci în interesul Kremlinului. El primește bani pentru asta. Lui i se încredinţează sarcini pentru asta. Deci, fără îndoială, călătoriile lui publice, de faţadă, sunt făcute pentru a sprijini operațiunile speciale ale Kremlinului. Fără îndoială!

DESPRE ATACUL DE LA MOSCOVA


Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Mark Zaharovici, nu putem să nu ne referim la ceea ce s-a întâmplat pe 22 martie la Centrul "Crocus" (n.r. de la Moscova). A fost un act terorist teribil. Înţelegeţi ce s-a întâmplat și cine stă în spatele atacului?

Mark Feygin, avocat și vlogger rus: Eu cred în versiunea exprimată de partea americană. Cred că este într-adevăr vorba de o organizație a filialei ISIS din Khurasan, cred cu adevărat că luptătorii ei sunt cetățeni tadjici din Tadjikistan. Desigur, există şi teorii ale conspirației pe care le putem discuta. Este inutil să discutăm despre urma ucraineană, pe care Putin a încercat să o invoce spunând povești despre un fel de fereastră către Ucraina spre care se îndreptau militanții cu "Renault"-ul lor alb, care au comis acest atac terorist. Erau 4 sau 5 oameni acolo. Bizar e că au fost prinşi la frontiera cu Belarus, la 16 kilometri distanță de graniță. Nu este foarte clar ce legătură ar avea asta cu Ucraina. Mai ales că știu sigur că granița cu Ucraina este complet minată pe ambele părţi ale acesteia. Nu există niciun drum adevărat pe acolo. Nimeni nu merge pe acolo. Există "dinţi de dragon", piramide și trupe staționate acolo şi de o parte, şi de cealaltă. Nu este foarte clar cum poate fi trecută această graniță. Dar în fine... Şi mai există teoria conspirativă potrivit căreia, FSB însuși și serviciile speciale ruse fie ar fi facilitat, fie ar fi inspirat acest atac terorist. Nu pot spune nimic despre asta. Nu există încă dovezi evidente care să confirme acest lucru. Dar reputația serviciilor speciale ruse și a Kremlinului este de așa natură, încât aş putea crede că ele însele ar fi putut contribui cumva la implementarea planurilor ISIS. Nu cunosc asta și nici nu văd dovezi directe, dar pot admite aşa ceva luând în calcul conotațiile istorice neplăcute cu "zahărul din Ryazan", explozia blocurilor de locuinţe de la Moscova în 1999 și așa mai departe. Prin urmare, da, trebuie să ne bazăm pe versiunea conform căreia organizația teroristă radicală islamică este cea care a comis acest atac terorist. Au participat oare la acest atac terorist doar cei care au fost reținuți? Sau au fost şi alte persoane care nu au fost reținute sau care au fost ascunse de anchetă și așa mai departe? Admit că lucrurile au fost ceva mai complicate, mult mai complicate. Dar versiunea principală, care, repet, a fost exprimată în mod public, într-un fel sau altul se confirmă, pentru că nu am văzut printre teroriști să fie ucraineni, moldoveni, evrei. Am văzut exact cetățeni ai Tadjikistanului, suniți, musulmani, care aparțin în mod clar acestui grup radical. Dar sunt oare aceştia toţi participanţii la atac sau e vorba de executanţi? Ei bine, e mai probabil că "da" decât "nu". Dar acest lucru mai trebuie confirmat. În general, pot spune că într-adevăr se pregătea un atac terorist. Se pare că urmau să aibă loc o serie de atacuri teroriste. Misiunea americană de la Moscova a fost avertizată despre acest lucru încă în ajunul zilei de 8 martie. Și alte ambasade au avertizat despre acest lucru. Acum a fost tras din nou un semnal de avertisment, că acesta încă nu este sfârșitul. Putem lua lucrurile în serios, ținând cont de ceea ce s-a întâmplat deja pe 22 martie. În general, aș spune că în curând vom cunoaşte mult mai multe informaţii despre care e încă prematur să vorbim, ceva care fie va confirma versiunea principală, fie va infirma versiunile secundare. Probabil că încă nu a trecut destul timp. Trebuie să mai aşteptăm.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Mark Zaharovici, vă mulțumesc pentru interviu şi pentru opiniile exprimate.