ECONOMIC

Uzina metalurgică şi cea de ciment din Rîbniţa, din stânga Nistrului, şi-ar fi sistat activitatea de câteva săptămâni din cauza crizei gazelor

Uzina metalurgică şi cea de ciment din oraşul Rîbniţa, ce se află în stânga Nistrului, şi-ar fi sistat activitatea de câteva săptămâni, din cauza crizei gazelor. Mai mulţi oameni care afirmă că sunt angajaţi ai celor două fabrici spun că nu mai au de lucru. Potrivit lor, procesul de producţie poate fi asigurat doar cu gaze naturale. Reprezentanţii uzinei metalurgice ne-au confirmat informaţia, dar au precizat că nu ar fi vorba despre o sistare generală a activităţii întreprinderii.

În mai multe mesaje publicate pe Facebook, oamenii îşi exprimă indignarea că uzinele nu mai lucrează. 

„Din moment ce suntem atât de independenţi, iar gazul trece prin Transnistria şi noi nu plătim (n.r pentru gaz) cum se face că şi pe noi ne-a atins această criză? De ce uzinele noastre s-au oprit?" Aţi observat? Fum nu mai este (n.r. de la uzine) aerul e curat, dar şi în buzunare aerul e curat”, se arartă în mesajele de pe Facebook a oamenilor.

Am sunat la mai multe numere de telefon ale Uzinei Metalurgice din Râbniţa.

SECRETARUL DIRECTORULUI GENERAL, Uzina Metalurgică, Rîbniţa: „Cum nu lucrează? Lucrează. Totul funcţionează în regim obişnuit. Totul este bine. Noi lucrăm."

Totuşi, dispecerul uzinei ne-a confirmat că uzina funcţionează la capacitate redusă, din cauza crizei gazelor. El ne-a mai declarat că angajaţii muncesc în continuare.

DISPECER Uzina Metalurgică, Rîbniţa: „Noi avem două încăperi de producţie: cea pentru închirieri şi cea destinată topirii oţelului. Reducerea capacităţii a fost planificată, mai apoi, din cauza limitării volumului de gaze. Desigur."

Întrebaţi de TVR Moldova dacă cunosc situaţia, reprezentanţii Biroului de Reintegrare de la Chişinău nu au confirmat şi nici nu au infirmat acest lucru.

MARIANA SARÎ, purtător de cuvânt, Biroul Politici de Reintegrare: „În cazul parvenirii unor informaţii pertinente la subioect, precum şi în cazul sesizării biroului, vor fi întreprinse unele măsuri cu implicarea organelor competente, pentru elucidarea circumstanţelor."

Surse din cadrul Biroului de Reintegrare ne-au spus că mai mulţi locuitori din raionul Rezina lucrează la uzina metalurgică şi la cea de ciment din Râbniţa, iar periodic sunt intimidaţi, prin sistarea rapoartelor de muncă. Un asemenea scenariu ar fi avut loc şi acum. Potrivit statisticilor, din volumul total de gaze atribuit Republicii Moldova, - aproximativ 2,3 miliarde de metri cubi - doar 1 miliard se consumă pe malul drept al Nistrului, şi restul, în regiunea transnistreană. Printre cei mai mari consumatori din stânga Nistrului se numără şi Uzina Metalurgică de la Râbniţa.

ALEXANDRU FLENCHEA, fost vicepremier pentru Reintegrare: „Principalul consumator important de gaze naturale este Centrala Electrică MoldGRES, aflată în stânga Nistrului. Nu doar Chişinăul depinde de livrările de energie electrică de la MoldGRES, dar în aceeaşi sau în mult mai mare măsură, Transnistria. Livrările de energie în dreapta Nistrului constituie principala sursă de venit a entităţii care se numeşte Transnistria. Supravieţuirea Transnistriei depinde aproape integral de această schemă bazată integral pe gaz gratuit şi livrări de energie electrică în dreapta Nistrului."

Potrivit vicepreşedintelui PPDA, Alexandru Slusari, reprezentantul Guvernului la Moldova Gaz Oxana Cucerova a votat pentru ca în luna octombrie regiunea transnistreană să primească peste 72 procente din volumul necesar de gaz. Partea dreaptă a Nistrului va avea doar sub 60 procente din cantitatea necesară pentru aceeaşi lună. Întrebat dacă este adevărată informaţia, vicepremierul Andrei Spînu a menţionat că nu cunoaşte despre acest lucru.

Acelaşi răspuns l-am primit şi la întrebarea dacă uzinele din Râbniţa au probleme de activitate în urma crizei gazelor. Între timp, negocierile privind semnarea unui nou contract, inclusiv cu Gazprom, continuă. Mâine, vicepremierul pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski şi ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale vor întreprinde o vizită la Moscova, unde se vor întâlni cu Dmitri Kozak, reprezentantul special al preşedintelui rus. În cadrul acesteia, oficialii de la Chişinău vor încerca încă o dată să ajungă la un numitor comun privind preţul gazului livrat de Rusia şi semnarea unui nou contract de furnizare a acestuia.